Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu va determina o creștere semnificativă a cererilor de sprijin financiar din partea instituției. Potrivit acesteia, fondurile solicitate ar putea crește cu 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt. Conflictul a forțat FMI să își revizuiască în scădere prognozele de creștere economică globală.
Impactul războiului asupra economiei globale
Georgieva a subliniat că războiul, început la sfârșitul lunii februarie, va genera efecte secundare pe termen lung. Acestea includ închiderea rafinăriilor de petrol, penuria de produse rafinate, care perturbă transportul, turismul și comerțul. Complexul Ras Laffan din Qatar, important producător de gaze naturale lichefiate, a fost închis din luna martie. Redeschiderea acestuia la capacitate maximă ar putea dura între trei și cinci ani.
„Chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară și curată la status quo-ul anterior”, a declarat Georgieva. Directorul FMI a exprimat îngrijorări cu privire la viitorul tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz și la reluarea traficului aerian regional. Georgieva a afirmat că, chiar și în scenariul cel mai optimist, creșterea economică va fi mai lentă din cauza deteriorării infrastructurii, a întreruperilor în aprovizionare și a pierderii încrederii.
Reacția FMI și Perspectivele Viitoare
FMI va publica săptămâna viitoare o analiză a mai multor scenarii economice, inclusiv unul în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată. În ianuarie, FMI prognozase o creștere economică mondială de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027. Reuniunile FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare se vor concentra pe modalitățile de a gestiona efectele războiului și pe sprijinul pe care FMI îl poate oferi țărilor membre.
Georgieva a menționat că FMI are resurse suficiente și poate spori sprijinul pentru balanța de plăți prin programele existente. Directorul FMI a avertizat asupra pericolului adoptării unor măsuri protecționiste, precum controalele la export și prețuri. „Fac apel la toate țările să respingă acțiunile individuale. Nu turnați benzină pe foc”, a spus aceasta.
O ajustare a cererii este inevitabilă, a mai adăugat Georgieva, subliniind că multe țări implementează măsuri de conservare, cum ar fi restricții privind utilizarea vehiculelor private și munca la distanță. Potrivit acesteia, băncile centrale ar trebui să „intervină ferm cu creşteri ale ratelor dobânzii” dacă așteptările inflaționiste amenință să scape de sub control.
