Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că instituția pe care o conduce va participa la efortul de reducere a cheltuielilor cu 10%, însă a precizat că reducerile din cadrul Apărării nu vor afecta personalul și veniturile acestora, motivând inițiativa prin existența unui conflict la graniță. Acest lucru a generat un val de întrebări în spațiul public, mai ales în contextul în care România se confruntă cu provocări de securitate în regiune.
### Prioritățile Apărării Naționale
Discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au pornit de la principiul că toate ministerele trebuie să contribuie, însă în cazul apărării există limite clare. Radu Miruță a subliniat că “Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Și atunci pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți, 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să scazi veniturile acestor militari”. Acestă abordare reflectă importanța acordată securității naționale și nevoia de a menține capacitățile de apărare la nivelul necesar, mai ales în perioade de neliniște regională.
### Reducerea Cheltuielilor Fără Impact Asupra Personalului
Ministrul Apărării a anunțat că se aliniază integral poziției asumate de guvern de a reduce cheltuielile cu 10%. “Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui nu tăind de la nucleul apărării de la oameni, adică sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca, la final, cheltuială să fie mai mică fără a afecta nucleul”, a explicat Radu Miruță. Acestă abordare strategică vizează protejarea efectivelor și capacităților militare, în timp ce explorează alte domenii unde reducerile pot fi făcute fără a compromite securitatea națională.
### Clarificări privind Pensiile Militare
Referindu-se la pensiile militare, ministrul a respins ferm ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia toți militarii s-ar pensiona mai devreme. În schimb, a explicat că există activități din Apărare care pot aduce o reducere a vârstei de pensionare: “Am verificat anul trecut. Pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai o reducere a vârstei de pensionare. Scafandrii, parașutiștii, sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu 4, cu 5, cu 6, cu 2, cu 1, unii cu deloc”. De asemenea, a menționat că, în 2025, vârsta minimă de pensionare în sistemul militar a început să crească, “vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Și ea crește în fiecare an. Pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035, vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani”.
În final, abordarea Ministerului Apărării reflectă un echilibru delicat între necesitatea de a contribui la efortul de reducere a cheltuielilor publice și imperativa de a menține o capacitate de apărare puternică și eficientă. Contextul regional și evoluțiile geopolitice actuale cer o monitorizare atentă și o strategie bine calibrată pentru a proteja interesele și securitatea națională.
