Începând cu 1 ianuarie 2026, contribuabilii români se vor confrunta cu o modificare semnificativă a Codului Fiscal. Pragul valoric pentru încadrarea unei imobilizări corporale în categoria mijloacelor fixe amortizabile a fost majorat la 5.000 lei. Inițial, schimbarea părea o măsură de simplificare, menită să faciliteze recuperarea fiscală a costurilor pentru activele de mică valoare. Realitatea, însă, s-ar putea dovedi mai complexă pentru multe companii.
Impactul creșterii pragului asupra companiilor
Decizia de a crește pragul de la care o imobilizare corporală este considerată mijloc fix și, implicit, supusă amortizării, aduce cu sine atât avantaje, cât și dezavantaje. Pe de o parte, firmele pot deduce integral cheltuielile cu achiziția de bunuri sub 5.000 lei (spre deosebire de amortizare lunară). Această măsură susține fluxul de numerar și simplifică contabilitatea pentru achizițiile de echipamente mai ieftine, birotică sau alte elemente cu valoare redusă.
Pe de altă parte, multe companii riscă să piardă din avantajele fiscale oferite de amortizare. Achizițiile care depășesc pragul de 5.000 lei vor fi supuse amortizării, cu implicații pe termen lung asupra impozitului pe profit. Pentru firmele cu investiții constante în active fixe, această modificare fiscală ar putea însemna o creștere a sarcinii fiscale imediate și o gestionare mai complexă a contabilității.
Specialiștii în fiscalitate atrag atenția asupra necesității unei planificări financiare riguroase. Companiile sunt sfătuite să analizeze atent impactul noii reglementări asupra strategiei lor de investiții și a fluxurilor de numerar.
Posibile dificultăți și soluții
Creșterea pragului valoric ridică și problema clasificării activelor. Ce înseamnă, mai exact, o „imobilizare corporală”? Definirea exactă și interpretarea corectă a noilor prevederi fiscale vor fi esențiale pentru a evita eventualele controale din partea autorităților. În plus, companiile ar putea fi tentate să împartă achizițiile mari în mai multe achiziții mai mici, pentru a beneficia de deducerile imediate. O astfel de abordare ar putea genera, însă, probleme legale.
Pentru a face față acestor provocări, firmele ar putea apela la consultanță fiscală specializată. Adaptarea procedurilor interne și instruirea personalului responsabil cu contabilitatea sunt, de asemenea, măsuri preventive importante. O altă soluție ar fi revizuirea politicii de amortizare a companiei și ajustarea acesteia la noile prevederi.
O strategie bine pusă la punct va asigura o tranziție lină și va minimiza impactul negativ al schimbărilor fiscale.
Reacția mediului de afaceri
Modificarea Codului Fiscal cu privire la pragul de amortizare a stârnit dezbateri în mediul de afaceri. Reprezentanții unor asociații patronale au subliniat importanța unei comunicări clare din partea autorităților cu privire la interpretarea noilor reglementări. Aceștia au solicitat, de asemenea, o perioadă de tranziție pentru a oferi companiilor timpul necesar pentru a se adapta noilor cerințe.
Discuțiile pe marginea acestui subiect vor continua, având în vedere impactul semnificativ al noilor reglementări asupra profitabilității și a modului de organizare a activității companiilor.
Guvernul a anunțat că va publica, până la sfârșitul anului, norme metodologice de aplicare a noilor prevederi fiscale, pentru a clarifica eventualele ambiguități.
