Nivelul de încredere în Statul Român a scăzut drastic, arată un sondaj recent, în timp ce scepticismul față de rolul țării în conflictele externe crește. Datele indică o erodare semnificativă a încrederii în instituțiile statului și o reticență crescută față de politicile externe ale României, reflectând o posibilă schimbare de percepție în rândul populației.
Scădere dramatică a încrederii în instituțiile statului
Conform ultimelor cercetări, încrederea cetățenilor în Statul Român a înregistrat o scădere majoră. În septembrie 2025, aceasta se situa la 46%, dar a ajuns la doar 27% în prezent. Această prăbușire pune sub semnul întrebării eficiența și credibilitatea instituțiilor publice în ochii populației.
De asemenea, încrederea în organisme internaționale precum NATO și Uniunea Europeană a suferit, de asemenea, o diminuare. În cazul NATO, încrederea a scăzut de la 61% la 42%, iar în Uniunea Europeană, de la 54% la 37%. Statele Unite au înregistrat, de asemenea, o scădere, de la 45% la 26%. Aceste cifre sugerează o tendință mai largă de neîncredere, care nu se limitează doar la instituțiile naționale.
Reticență față de implicarea în conflicte externe
Sondajul a scos la iveală o opoziție pronunțată față de implicarea României în conflictele externe. Un procent semnificativ, de 63% dintre respondenți, s-au declarat împotriva sprijinului acordat Ucrainei în războiul cu Rusia. Mai mult, 66% dintre respondenți au respins sprijinul acordat în contextul conflictului cu Iranul. Această atitudine sugerează o prudență crescută sau chiar o respingere a intervențiilor externe, reflectând o prioritizare a intereselor interne și o posibilă teamă față de escaladarea conflictelor regionale.
Aceste rezultate subliniază o schimbare importantă în opinia publică, care ar putea influența dezbaterile politice și deciziile viitoare. Este clar că factorii interni și externi contribuie la formarea opiniilor publice, iar tendințele observate în sondaj pot avea implicații serioase pentru stabilitatea socială și politică.
Cercetarea a fost realizată în perioada 26 martie – 4 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.008 persoane, prin metoda CATI, cu o marjă de eroare de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%.
