Sarajevo, cea mai poluată capitală a lumii pentru a doua zi consecutivă: niveluri record de particule fine și alertă de mediu decretată
Orașul Sarajevo, capitala Bosniei și Herțegovinei, ocupă pentru a doua zi consecutiv poziția de lider în clasamentul celor mai poluate orașe din lume, conform datelor furnizate de compania elvețiană IQ Air, specializată în monitorizarea aerului la scară globală. Concentrațiile de particule fine (PM 2.5) au atins niveluri alarmante, determinând autoritățile locale să declare stare de alertă, în speranța de a limita impactul asupra sănătății locuitorilor.
Este pentru al doilea day în care Sarajevo se află pe prima poziție, fapt rar întâlnit în contextul global, chiar și în perioadele de poluare extremă. La sfârșitul săptămânii trecute, orașul a înregistrat valori de peste 200 micrograme pe metru cub, depășind de departe limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, care plasează la 25 micrograme nivelul acceptabil pentru o expunere de 24 de ore.
Factori locali și regionali care amplifică poluarea în Sarajevo
Podul situației actuale se datorează unei combinații de factori. Pe de o parte, condițiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi lipsa vântului și temperaturile scăzute, favorizează acumularea de poluanți în atmosferă. În plus, sezonul de iarnă aduce, de obicei, o creștere semnificativă a emisiilor provenite din centrale termice utilizate pentru încălzire, mai ales în zonele urbane cu infrastructură învechită.
Aiurelile poluării sunt accentuate și de traficul intens din capitala BiH, dar și de utilizarea disproporționată a combustibililor de proastă calitate pentru încălzire, adesea mai ieftini și mai accesibili, dar extrem de poluanti. „Avem de-a face cu o combinație nocivă între factori naturali și activități umane, ceea ce face ca situația să fie extrem de dificil de gestionat,” explică un specialist în mediu.
Experții avertizează că această poluare acută are consecințe directe asupra sănătății populației. Potrivit recentelor studii, particulele fine pot penetra în plămâni, cauzând agravarea bolilor respiratorii, cardiovasculare și chiar probleme neurologice. Primele simptome ale expunerii intense includ tuse persistentă, dificultăți de respirație și iritații ale ochilor, fiind necesară intervenția imediată pentru cei vulnerabili, precum persoanele în vârstă și copiii.
Autoritățile iau măsuri, dar rezultatele sunt incert
Deși autoritățile bosniace au decretat stare de alertă, măsurile concrete luate rămân limitate. La nivel local, s-au intensificat campaniile de informare asupra riscurilor, iar unele instituții au recomandat reducerea activităților în aer liber. În plus, lucrările de întreținere a sistemului de încălzire șipromisiuni de investiții în energie regenerabilă sunt promovate, însă efectele acestor inițiative întârzie să apară.
Primarul Capitalei, Abdulah Skaka, a declarat că este nevoie de o strategie pe termen lung pentru combaterea poluării, inclusiv modernizarea infrastructurii orașului, promovarea transportului public și legislație mai strictă pentru utilizarea combustibililor. Însă, în condițiile actuale, aceste măsuri nu aduc rapid rezultate concrete, iar locuitorii sunt nevoiți să suporte, din nou, consecințele poluării extreme.
Trecerea Sarajevo pe primul loc în topul celor mai poluate orașe din lume pune din nou în discuție necesitatea unor măsuri eficiente pentru reducerea impactului activităților antropice asupra mediului. Pentru moment, situația rămâne critică, iar obstacolele legate de infrastructură, economie și politicile de mediu complică soluționarea problemei.
Peisajul atmosferic din Sarajevo rămâne unul cenușiu, iar riscul pentru sănătate este în creștere, ceea ce impune acțiuni rapide și coordonate din partea autorităților. În timp ce populația așteaptă măsuri concrete și sustenabile, mediul înconjurător continuă să se degradeze, iar orașul își poartă povara unei crize de sănătate publică cauzată în mare parte de propria sa poluare și gestionare defectuoasă a resurselor.
