NATO refuză ideea unei armate europene separate: Mark Rutte răspunde în fața Parlamentului European
Într-un moment în care tensiunile geopolitice din Europa sunt mai accentuate ca niciodată, oficialii NATO rămân fideli actualei structuri de securitate transatlantică. Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, a transmis, luni, în cadrul unei intervenții în Parlamentul European, un mesaj clar: crearea unei armate europene separate de NATO nu face parte din planurile actuale ale alianței, în ciuda vocilor tot mai înverșunate din partea unor politici europeni.
O reacție fermă în contextul dilemelor de securitate din Europa
Discursul lui Rutte a venit pe fondul crescândelor îndoieli din partea unor lideri europeni, în special după retorica schimbătoare a fostului președinte american Donald Trump privind angajamentul SUA față de securitatea continentului european. În ultimii ani, multe state europene s-au întrebat dacă trebuie să-și dezvolte propriile forțe armate ca garanție împotriva unor posibile amenințări, în special în contextul tensiunilor din Ucraina și a riscurilor asociate unor eventuale conflicte regionale.
Secretarul general al NATO a reafirmat poziția fermă a organizației, subliniind că orice încercare de a crea o armată europeană paralelă ar putea fragiliza coeziunea și eficiența sistemului de securitate colectivă instaurat din 1949. “NATO rămâne pilonul fundamental al apărării euro-atlantice și nu există niciun motiv pentru a crede că sursele de securitate pot fi soluționate eficient prin crearea unor structuri separate,” a declarat Rutte.
Contextul politic european și îngrijorările față de implicarea SUA
Este de înțeles de ce tema unei armate europene a devenit atât de sensibilă. După retragerea liderei europene de pe scena globală și cu o relatare tot mai critică față de implicarea Statelor Unite în afacerile continentale, multiple voci din Europa și-au exprimat dorința de a-și consolid aa propriile capacități militare pentru a reduce dependența de Washington.
Însă, această abordare nu este unanim acceptată și, mai ales, nu este susținută oficial de NATO. Europa, preocupată de slăbirea sau fragmentarea unui sistem de securitate solid, preferă în mare parte să ramână în cadrul alianței transatlantice, chiar dacă situațiile geopolitice devin tot mai complexe. Potrivit unor surse diplomatice, discuțiile interne din aceste capitale tind să fie mai suspecte față de acțiunile individuale decât față de strategia comună NATO.
Ce urmează pentru securitatea europeană?
Deocamdată, poziția NATO este clară: alianța trebuie consolidată, nu divizată. Actuala strategie a NATO vizează întărirea parteneriatelor, modernizarea forțelor combate și întărirea componentelor de apărare cibernetică și anti-rachetă. În același timp, însă, tensiunile persistă. În Europa de Est, de exemplu, prezența militară a NATO a fost intensificată pentru a răspunde la mobilizarea Rusiei, iar Angajamentele Statelor Unite în cadrul alianței sunt considerate vitale pentru stabilitatea regiunei.
Implicarea directă a NATO în a descuraja orice tentativă de creare a unei armate europene separate rămâne un punct de tensiune, mai ales în fața promisiunilor de a asigura securitatea Europei, în ciuda întrebărilor persistente legate de angajamentul american. La Bruxelles, oficialii europeni continuă să țină cont de aceste realități și să caute soluții comune, dar discuțiile despre un posibil declin al aliantei par a fi departe de a fi încheiate.
În următoarele luni, situația va rămâne una tensionată, în timp ce liderii europeni și cei ai NATO încearcă să navigheze printre interesele și constrângerile fiecăruia, pentru a păstra fermitatea și unitatea în fața noilor provocări globale.
