Conform G4Media: Ambasada Rusiei la București contestă din nou dovezile prezentate de autoritățile române în legătură cu cele trei drone doborâte de Armata Română între 24 și 26 iulie. Misiunea diplomatică rusă susține, într-o declarație acordată cotidianului Izvestia, că i-au fost arătate doar „bucăți de polistiren” drept dovezi ale originii rusești a aparatelor, conform informațiilor preluate de MEDIAFAX.
Declarațiile Ambasadei Federației Ruse au apărut inițial într-un material publicat pe 12 august de cotidianul rus Izvestia, fiind ulterior preluate de agenția de stat TASS. Publicația rusă prezintă incidentele cu drone ca parte a unei presupuse campanii prin care România ar încerca să justifice creșterea cheltuielilor pentru apărare. Diplomații ruși afirmă că nu li s-au prezentat alte elemente care să demonstreze legătura cu Federația Rusă.
Ambasadorul rus merge mai departe și susține că incidentele ar fi reprezentat o „punere în scenă”, în care Armata Română ar fi tras asupra unor „ținte de antrenament”. Misiunea diplomatică nu prezintă însă nicio dovadă care să susțină această acuzație.
MAE confirmă parchetul
Versiunea prezentată de Ambasada Rusiei intră în contradicție directă cu comunicatul transmis de Ministerul român de Externe pe 27 iulie. MAE a anunțat atunci că diplomatului rus i-au fost prezentate fragmente ale dronei distruse pe teritoriul României, iar investigațiile derulate de Parchet au confirmat oficial că respectivele componente sunt de proveniență rusească.
Bucureștiul a vorbit atunci despre „claritatea atribuirii responsabilității” și a afirmat că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incidentele produse în perioada 24-26 iulie. În urma acestora, un membru al Ambasadei Rusiei a fost declarat „inacceptabil” și obligat să părăsească România în cinci zile, iar ambasadorul României la Moscova a fost rechemat la București pentru consultări.
Trei drone doborâte în trei zile
Seria de incidente a început pe 24 iulie. Sistemele radar ale MApN au detectat la ora 09:39 o țintă aeriană la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, care a pătruns în România. Un F-16 românesc a doborât ținta deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina, județul Buzău.
A doua zi, 25 iulie, radarele MApN au detectat o nouă pătrundere neautorizată în spațiul aerian românesc, în zona frontierei cu Ucraina. Două aeronave F-16 au interceptat ținta, iar drona a fost doborâtă într-o zonă nepopulată din apropierea frontierei.
Pe 26 iulie, la ora 10:13, un alt F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât cea de-a treia dronă. Aparatul se afla la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în interiorul apelor teritoriale ale României. La numai o zi după cele trei incidente, pe 27 iulie, o altă dronă a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, traversând ulterior frontiera fluvială înapoi spre Ucraina.
Lipaev vorbea despre o „înscenare”
Afirmațiile publicate acum de Izvestia continuă linia adoptată de ambasadorul Vladimir Lipaev chiar în ziua convocării sale la MAE. Într-un interviu pentru TASS, Lipaev a calificat atunci protestul României drept o „punere în scenă propagandistică” și a susținut că Bucureștiul nu i-ar fi oferit parametri tehnici de zbor care să permită identificarea dronelor. Rusia a negat că ar fi trimis intenționat drone spre obiective de pe teritoriul României. Poziția oficială română a rămas însă cea exprimată de MAE: trei drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, iar fragmentele examinate în cadrul anchetei au fost identificate ca fiind de proveniență rusească.
UE a susținut versiunea Bucureștiului
Disputa nu a rămas una exclusiv bilaterală. Pe 28 iulie, Serviciul European de Acțiune Externă l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei, iar Comisia Europeană a condamnat public încălcarea spațiului aerian românesc, referindu-se la aparatele implicate drept drone rusești. Bruxelles-ul a calificat incidentele drept o escaladare gravă și și-a exprimat sprijinul pentru România. Incidentele din iulie nu sunt primele în care autoritățile române au identificat aparate rusești ajunse pe teritoriul național. La 29 mai, o dronă militară a explodat pe un bloc din Galați, provocând distrugeri și rănirea a două persoane.
Moscova amenință cu represalii diplomatice după decizia României de a expulza un angajat al Ambasadei Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat acuzațiile Bucureștiului drept nefondate și a anunțat că măsura va primi un „răspuns adecvat”.
Sursa: G4Media
