Conform Go4IT: Cabinetul viceprim-ministrei Oana Gheorghiu a inițiat discuții cu reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri privind implementarea Portofelului European de Identitate Digitală în România. Aplicația, destinată cetățenilor români, va fi dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne, urmând să utilizeze codul sursă deschis creat de Germania. În cadrul unei prime sesiuni de informare, autoritățile au comunicat intenția de a publica pe platforma GitHub doar componentele software neesențiale și care nu conțin informații sensibile.
Critici privind transparența codului
Membrii Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) au criticat această abordare, argumentând că un cod sursă nu ar trebui să conțină elemente secrete. Reprezentanții ApTI avertizează că secretizarea anumitor părți din cod ar putea submina încrederea cetățenilor și ar împiedica experții independenți să realizeze o evaluare riguroasă a securității sistemului. Deși consideră pozitivă adoptarea modelului german, organizația subliniază că publicarea integrală a codului este crucială pentru ca specialiștii în securitate cibernetică să poată identifica eventuale vulnerabilități și să propună soluții.
„Am subliniat că este extrem de important ca întreg codul sursă al aplicației românești să fie, de asemenea, publicat. Dacă doar unele componente sunt cu surse deschise și altele nu, acest gest va știrbi încrederea cetățenilor”, avertizează ApTI.
Noi atestate și interpretări divergente
Noua aplicație va permite emiterea unor atestate digitale pentru verificarea vârstei, structurate pe categorii precum sub 12, 14, 16 și 18 ani, dar și pentru persoanele peste 65 de ani. Guvernul a justificat introducerea acestor atestate prin necesitatea respectării Directivei Europene 2018/1808, care ar impune verificarea vârstei.
Această interpretare este contestată de Asociația pentru Tehnologie și Internet. Organizația susține că directiva europeană, precum și legislația națională românească, menționează verificarea vârstei doar ca o posibilitate pentru serviciile audiovizuale, fără a impune o obligație generală pentru alte tipuri de servicii, online sau offline.
„Am consultat textul directivei indicate și textul transpunerii sale în legea românească și nu am găsit mențiuni legate de obligarea verificării vârstei pentru vreun serviciu online sau offline”, a transmis organizația.
Aplicația pentru smartphone, care va fi pusă la dispoziția cetățenilor gratuit de fiecare stat membru, are utilizare complet facultativă.
Implementarea Portofelului European de Identitate Digitală în România marchează un pas către digitalizarea serviciilor publice. Totuși, dezbaterile legate de transparența codului și interpretarea directivelor europene ridică semne de întrebare cu privire la securitatea și adoptarea pe scară largă a acestei noi tehnologii.n
Sursa: Go4IT
