România, codașă la cunoașterea limbilor străine în rândul tinerilor europeni
Doar 73,7% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani declară că știu cel puțin o limbă străină, arată datele Eurostat analizate de Monitorul Social. Această cifră plasează România pe locul 24 din 27 de state membre ale Uniunii Europene. Studiul subliniază o discrepanță îngrijorătoare între numărul de limbi străine predate în școli și abilitățile lingvistice ale absolvenților.
Educația lingvistică în școli – o promisiune neîmplinită?
Datele Eurostat evidențiază un paradox. Aproape toți elevii din România, 99,9%, din învățământul primar și secundar studiază cel puțin o limbă străină. Aproximativ 60% dintre ei învață chiar două sau mai multe limbi. „Aceste procente ne situează între cele trei țări din Uniunea Europeană în care învățământul general oferă acces la dobândirea celor mai multe competențe în domeniul limbilor străine,” precizează studiul. Totuși, rezultatele nu se reflectă în abilitățile lingvistice ale tinerilor.
„Elevii din România învață la școală printre cele mai multe limbi străine din Uniunea Europeană, dar, în mod paradoxal, tinerii români sunt printre europenii care cunosc cele mai puține limbi străine,” explică autorii studiului. Media europeană a tinerilor care cunosc cel puțin o limbă străină este de 87,3%. Doar Irlanda, Ungaria și Bulgaria înregistrează valori mai scăzute decât România. În Slovenia, Luxemburg, Letonia sau Suedia, peste 96% dintre tineri vorbesc cel puțin o limbă străină.
România, sub media europeană și la cunoașterea a două limbi străine
Situația se agravează când vine vorba de cunoașterea a două limbi străine. Doar 28,2% dintre tinerii români se pot lăuda cu această abilitate, mult sub media europeană de 50,3%. Mai mult de un sfert (26,4%) dintre tinerii români nu cunosc nicio limbă străină, plasând țara noastră printre statele cu cele mai mari ponderi la acest capitol. În acest sens, doar Irlanda, Ungaria și Bulgaria stau mai prost decât România.
Studiul relevă și o diferență semnificativă între generații. În timp ce 73,7% dintre tinerii cu vârste între 18-24 de ani cunosc cel puțin o limbă străină, procentul scade dramatic la 30% în rândul românilor cu vârste între 55 și 64 de ani. Aceste date ridică semne de întrebare asupra eficienței metodelor de predare și a motivației elevilor de a învăța limbi străine. În lumina acestor rezultate, Ministerul Educației ar putea fi nevoit să revizuiască strategiile de predare a limbilor străine și de încurajare a interesului tinerilor pentru studiul acestora.
