Conform G4Media: Aerul din case, o problemă ignorată de majoritatea românilor
Aerul pe care îl respirăm în spațiile interioare, de la locuințe la birouri și spații comerciale, poate deveni viciat din cauza lipsei ventilației adecvate, acumulând dioxid de carbon și alți poluanți. Această problemă, greu de observat fără măsurători, este adesea subestimată de populație, care are o percepție diferită față de realitatea calității aerului interior.
Un studiu realizat de MKOR Consulting la inițiativa Ecovent relevă că 86% dintre români consideră aerul din propria locuință cel puțin la fel de curat ca pe cel de afară. Cu toate acestea, 76% dintre gospodării raportează cel puțin o problemă legată de aerul interior, cea mai frecventă fiind praful, indicat de 51% dintre respondenți. Umiditatea, condensul, mirosurile neplăcute și aerul greu sau prea uscat sunt, de asemenea, frecvent menționate.
Mai mult, 45% dintre respondenți susțin că o persoană din gospodăria lor se confruntă cu probleme de sănătate precum oboseala, lipsa de energie, somn neodihnitor, dureri frecvente de cap, alergii sau afecțiuni respiratorii. Studiul, care analizează percepțiile și comportamentele declarate ale celor 1.000 de respondenți, nu măsoară direct nivelurile de poluare sau concentrațiile de dioxid de carbon din locuințe, pentru care sunt necesare aparate de măsură specifice.
Experiment în timpul conferinței: CO₂ a crescut de la 700 la aproape 1.700 ppm
Cât de rapid poate crește concentrația de dioxid de carbon într-o încăpere aglomerată a fost demonstrat chiar în timpul conferinței de prezentare a studiului. Un monitor de CO₂ indica inițial aproximativ 700 ppm (părți per milion), valoare înregistrată înaintea întâlnirii. Pe parcursul prezentărilor, concentrația a depășit 1.400 ppm, atingând ulterior 1.694 ppm.
Andrei Agafița, fondator și CEO Ecovent, a explicat că într-o încăpere bine ventilată, nivelul de CO₂ ar trebui să fie în jur de 800 ppm. El a menționat cazuri întâlnite în școli unde aparatele au indicat concentrații de peste 5.000 ppm, un nivel care face imposibilă concentrarea.
Poluarea aerului interior, o problemă extinsă
Problema calității aerului nu se limitează la locuințe. Medicul pneumolog Beatrice Mahler a prezentat cercetări internaționale care au evaluat calitatea aerului în diverse spații, precum restaurante, cinematografe, teatre și centre comerciale. Un studiu a identificat cele mai mari valori medii pentru particulele PM10 în sălile de cinema, urmate de restaurante și locuințe.
Un alt studiu internațional a comparat calitatea aerului într-un restaurant cu aer condiționat cu cea dintr-un restaurant ventilat natural. S-au constatat niveluri mai ridicate de poluanți în spațiul cu aer condiționat, în special pentru particulele PM2,5 și PM1, posibila explicație fiind o aerisire mai redusă în astfel de încăperi.
Medicul a subliniat că particulele foarte mici pot pătrunde din plămâni în sânge și de acolo se pot răspândi în întreg organismul. Mahler a atras atenția că discuția publică despre poluare se concentrează predominant pe factorii externi, neglijând expunerea din spațiile închise. „Casa este o sursă de poluare. Poluarea indoor este extrem de importantă și este locul unde fiecare dintre noi poate să facă ceva ca să avem un aer mai bun”, a declarat Beatrice Mahler.
Ecovent va oferi gratuit 1.000 de termohigrometre unor familii din România, invitate să transmită rezultatele măsurătorilor de temperatură și umiditate. Totuși, aceste aparate nu măsoară dioxidul de carbon sau particulele în suspensie.
Confuzii privind soluțiile pentru îmbunătățirea aerului interior
Studiul scoate la iveală și o serie de confuzii privind metodele de îmbunătățire a aerului interior. 30% dintre români consideră aparatul de aer condiționat o soluție, deși acesta recirculă aerul din încăpere fără a introduce aer proaspăt. De asemenea, 35% dintre respondenți cred că plantele de interior contribuie la purificarea aerului.
Andrei Agafița a atras atenția asupra odorizantelor, lumânărilor sau bețișoarelor parfumate, care pot masca mirosurile neplăcute, dar nu curăță aerul. Jumătate dintre gospodării nu folosesc nicio soluție cu efect real asupra calității aerului, iar 17% se limitează la plante sau produse parfumate. 53% dintre respondenți nu știu ce este un sistem de ventilație cu recuperare de căldură.
Reprezentanta Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), Mihaela Fulga, a recomandat măsuri simple precum aerisirea regulată, folosirea hotei la gătit și curățenia cu lavete umede. Ea a subliniat importanța aerului curat pentru copii, vârstnici și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Mihaela Fulga a menționat și vopselele, materialele de construcție, aditivii și chitul ca surse de poluanți organici volatili, recomandând aerisirea locuințelor noi timp de cel puțin șase luni înainte de ocupare. Pentru sezonul rece, temperatura optimă indicată este de 19–22 grade Celsius, iar pentru sezonul cald, 23–26 grade Celsius. Intervalul recomandat pentru umiditate este de 35–65%.
Sursa: G4Media
