România riscă să rateze oportunitatea de a deveni un pilon european de securitate energetică, în ciuda potențialului uriaș oferit de resursele de gaze din Marea Neagră și de poziția strategică pe care o deține, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Potrivit unei analize a asociației, țara noastră nu capitalizează suficient interesul pentru resursele sale, manifestând o „inerție instituțională și timiditate strategică” care o împiedică să-și valorifice pe deplin avantajele.
Oportunitate irosită în contextul geopolitic actual
Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România este mai degrabă „curtată” decât un jucător activ în cadrul Uniunii Europene. „România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță”, afirmă acesta. El subliniază că, deși România este vizitată frecvent de oficiali europeni interesați de accesul la resurse și rute de transport, nu profită de aceste oportunități pentru a negocia dur, a-și impune condițiile sau a-și construi un statut de lider regional.
Chisăliță atrage atenția că, în timp ce Europa se confruntă cu o criză energetică acută, generată de războiul din Ucraina, România pare să stea pe margine, așteptând „momentul potrivit” sau teama de a „nu supăra pe nimeni”. În acest context, contextul este favorabil ca niciodată după 1989. „Europa caută disperată energie. Războiul a schimbat regulile jocului. Granița estică a devenit linie de front geopolitic”, explică specialistul.
Lipsa unei strategii clare și a curajului de a acționa
Una dintre principalele probleme identificate de AEI este lipsa unei strategii coerente și a curajului politic necesar pentru a transforma România într-un pol energetic regional. Chisăliță susține că problema nu este de natură economică, tehnică sau geopolitică, ci este mai degrabă una de caracter instituțional. „Un stat care amână decizii ani de zile nu devine lider regional. Un stat care negociază timid nu devine pivot strategic. Un stat care evită conflictul nu câştigă influenţă”, punctează el.
AEI propune un „proiect de țară” care să transforme România într-un „pol de securitate europeană prin energie”, bazat pe patru piloni principali: autonomia energetică, dezvoltarea unei infrastructuri regionale integrate, consolidarea parteneriatelor strategice și competitivitatea economică prin energie accesibilă.
Riscul de a deveni un simplu furnizor de materie primă
Specialiștii avertizează asupra riscului ca România să rateze fereastra strategică actuală, care se închide între 2026 și 2035. În această perioadă, Marea Neagră se va redefini geopolitic, iar Uniunea Europeană își va reconfigura politica industrială și energetică. „Contractarea comercială a resurselor naturale înaintea unor înţelegeri strategice solide poate reduce capacitatea României de a şi fructifica poziţia şi poate limita opţiunile geopolitice pe termen lung”, avertizează Chisăliță.
În prezent, discuțiile privind exploatarea gazelor din Marea Neagră sunt în derulare, iar deciziile privind viitorul energetic al României ar putea fi luate în următoarele luni.
