România, campioană europeană la tineri inactivi: Un studiu trage semnalul de alarmă
Sistemul educațional și piața muncii din România par a fi lumi paralele, cu consecințe grave pentru viitorul economic al țării. Un studiu recent, realizat de specialiștii de la Consilium Policy Advisors Group (CPAG), arată că tinerii români se confruntă cu o criză acută în ceea ce privește tranziția de la educație la muncă. Analiza datelor EUROSTAT dezvăluie o situație îngrijorătoare, cu rate record de tineri care nu sunt nici la școală, nici la muncă.
O generație în așteptare: Cifrele care îngrijorează
Studiul intitulat „Tranziția tinerilor români între sistemul educațional și piața muncii” arată că România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din Uniunea Europeană: doar 1,2%. Aceasta contrastează puternic cu media europeană de 11,6% și cu ratele de peste 30% în țări precum Olanda sau Islanda. Mai mult, 97% dintre tinerii români din învățământul formal sunt inactivi din punct de vedere economic, comparativ cu media UE de 71,4%.
Un alt aspect alarmant este rata NEET (Not in Employment, Education or Training), care în România atinge 19,4% – cea mai mare din UE. Asta înseamnă că aproximativ 588.000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani se află în afara sistemului educațional și nu au un loc de muncă. Femeile sunt afectate în mod disproporționat, reprezentând 63% din totalul NEET-urilor. Studiul arată că inactivitatea economică, și nu șomajul activ, este forma dominantă a statutului NEET în România. Doar 5,4% dintre tineri caută activ un loc de muncă.
Factori determinanți și consecințe pe termen lung
Studiul CPAG identifică mai mulți factori care contribuie la această situație. Părăsirea timpurie a școlii este unul dintre aceștia, cu 24% dintre tinerii adulți care nu au calificări secundare superioare. Nemulțumirea salarială este un alt obstacol major, 44% dintre tineri menționând salariile mici ca fiind principalul motiv pentru care nu se angajează. Emigrația agravează problema, 66% dintre tineri exprimând dorința de a lucra în străinătate și 28% intenționând să plece în termen de 12 luni.
Disparitățile regionale sunt, de asemenea, evidente. În timp ce București-ILFOV înregistrează cele mai mici rate NEET, regiunile SUD-EST și CENTRU se confruntă cu rate alarmant de mari, mai ales în rândul femeilor. Studiul subliniază că resursele ar trebui prioritizate către aceste zone, în timp ce îmbunătățirile aparente din regiunile cu emigrație ridicată ar trebui interpretate cu prudență. Analiza mai evidențiază și faptul că reintegrarea pe piața muncii este dificilă, doar 1% dintre tinerii inactivi reușind să se angajeze în fiecare trimestru.
În același timp, datele EUROSTAT arată că, în timp ce media de absolvire a învățământului terțiar a scăzut între 2019 și 2024, deși a fost o regresie a acestui tip de educație, una dintre puținele înregistrate, situația NEE a crescut de la 28.8% în 2016 la 44.1% în 2024.
Conform CPAG, măsurile de politică publică trebuie să vizeze îmbunătățirea tranziției spre piața muncii. Una dintre acestea ar putea fi încurajarea formelor de educație care să permită combinarea studiilor cu experiența practică de muncă încă din timpul facultății sau liceului.
