Conform Europafm.ro: România numără peste 100 de atacuri în proximitatea graniței, MApN explică dificultățile în doborârea dronelor
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a prezentat un bilanț alarmant privind atacurile cu drone în proximitatea graniței României, pe teritoriul ucrainean, numărul total al acestora ajungând la 100 de la începutul războiului. Mai îngrijorător este faptul că, în 33 de cazuri, drone neidentificate au pătruns în spațiul aerian românesc, 18 dintre aceste incursiuni înregistrându-se doar în cursul anului curent. Aceste date nu includ incidente specifice precum cel de la Galați, unde o dronă a căzut peste un bloc de locuințe, provocând rănirea a două persoane, sau cel ce a avut loc în Portul Constanța, unde o dronă maritimă s-a autodetonat.
Legea și realitatea intervenției: obstacole în calea interceptării
Deși România dispune de o lege care permite doborârea dronelor încă din luna mai a anului trecut, iar forțele aeriene au raportat doborârea a trei astfel de aparate în decurs de trei zile, intervențiile rapide au fost adesea criticate din cauza întârzierilor. Comandantul detașamentului Forțelor Aeriene Române din Lituania, Mihăiță Marin, a oferit o perspectivă asupra dificultăților operaționale.
„Colegii noștri au doborât încă o dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României. Antrenamentul și dedicarea noastră dau roade. Felicitări vouă!”, a declarat pilotul Mihăiță Marin, subliniind mândria profesională. El a explicat că „pentru a angaja un astfel de obiect, trebuie să îl încadrăm cu radarul de bord.” Marin a mai adăugat că sistemele inițiale nu au fost concepute pentru a combate astfel de amenințări, ci „cu mult mai puternici și mai letali,” motiv pentru care se depun eforturi intense în antrenament și adaptare tactică.
Eforturi constante pentru adaptare și eficiență militară
Cu toate provocările inerente, piloții români depun eforturi susținute pentru a deveni mai eficienți în gestionarea acestor amenințări aeriene neconvenționale. „Ne antrenăm intens, schimbăm și adaptăm tacticile și procedurile astfel încât să devenim mult mai eficienți. Și în Lituania și acasă am zburat foarte, foarte mult, simulând condițiile de angajare ale unei astfel de ținte,” a explicat Marin. Pilotul a subliniat că timpul necesar pentru interceptare poate varia semnificativ, de la câteva minute la peste o oră.
„În meseria noastră, rapid nu înseamnă neapărat și eficient. Vă rugăm, aveți încredere în noi că vom face tot posibilul pentru a ne îndeplini misiunea, în timp ce vă menținem pe dumnneavostră în siguranță la sol,” a mai afirmat Mihăiță Marin, într-un mesaj video postat pe pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naționale. România se confruntă cu cele mai multe incidente de acest tip în cadrul Alianței Nord-Atlantice, primele semnalări apărând în 2024, în satul Plauru, de pe brațul Chilia al Dunării, unde inițial autoritățile nu au reacționat prompt la sesizările localnicilor.
Sursa: Europafm.ro
