România și alte șapte state UE cer măsuri urgente pentru a preveni intrarea combatanților ruși
România, alături de alte șapte state membre ale Uniunii Europene, solicită măsuri urgente pentru a împiedica intrarea pe teritoriul UE a luptătorilor activi și a foștilor combatanți ruși. Demersul survine pe fondul îngrijorărilor legate de riscurile la adresa securității interne, generate de conflictul din Ucraina. Solicitarea a fost adresată Comisiei Europene și Consiliului European printr-o scrisoare trimisă la 11 martie.
Riscuri majore pentru securitatea internă
Scrisoarea, semnată de Germania, Polonia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și România, evidențiază riscurile asociate cu eventuala deplasare a foștilor combatanți și a combatanților ruși activi în spațiul Schengen. Documentul atrage atenția asupra posibilității implicării acestora în infracțiuni violente, activități ale rețelelor criminale organizate, mișcări extremiste sau acțiuni ostile. Țările semnatare au subliniat că „persoanele care au participat la război ca parte a forțelor armate ale statului agresor prezintă riscuri grave pentru securitatea internă”.
Un aspect menționat în scrisoare este numărul mare de infractori cu condamnări anterioare, recrutați din închisorile rusești și trimiși pe front. Avertismentul semnatărilor subliniază, de asemenea, că numărul persoanelor care au luptat în război și care ar putea dori să călătorească în străinătate este „probabil” să „crească semnificativ” odată cu rotațiile și demobilizarea. De asemenea, se menționează creșterea numărului de vize Schengen eliberate cetățenilor ruși.
Necesitatea unei abordări europene coordonate
Statele membre solicită adoptarea urgentă de „măsuri decisive și coordonate” pentru a preveni consecințele negative. Ele subliniază necesitatea aprofundării cooperării la nivelul UE pentru a aborda această amenințare. Scrisoarea amintește că noua strategie a Bruxelles-ului privind vizele prevede posibilitatea unor măsuri restrictive suplimentare, inclusiv o categorie care vizează „foști combatanți și combatanți activi identificați dintr-un stat agresor”.
Semnatarii consideră că aceasta oferă o „bază politică clară” pentru acțiuni ulterioare în acest domeniu. „Invităm Comisia, în strânsă cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu structurile relevante ale Consiliului, să examineze și să prezinte cu promptitudine măsuri concrete care pot fi implementate la nivelul UE”, se arată în scrisoare. De asemenea, se solicită utilizarea instrumentelor existente pentru a aborda riscurile de securitate, inclusiv, unde este posibil, refuzul vizelor și permiselor de ședere, precum și impunerea de interdicții de intrare.
Cele opt state europene invită celelalte state membre să se alăture acestei inițiative și se așteaptă la „un răspuns european coordonat” la summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 19-20 martie.
