Economia românească a înregistrat o contracție în ultimele trei luni din 2025, confirmând intrarea în recesiune tehnică, deși pe întreg anul, PIB-ul a crescut cu 0,6%. Insituția Națională de Statistică (INS) a făcut public acest anunț vineri, evidențiind o scădere continuă față de trimestrul anterior. Aceasta reprezintă a cincea recesiune tehnică în ultimele 15 ani, ceea ce ridică semne de întrebare asupra stabilității economice pe termen lung.
Reacții din sectorul privat
Indicele CONFIDEX, care măsoară încrederea în economia națională, a scăzut de la 51,3 la 47,2, iar aceasta reflectă o stare de incertitudine crescândă în rândul antreprenorilor. „Ce se întâmplă în prezent este o frică generalizată care îngustează perspectivele de dezvoltare”, a declarat Mihai Ionescu, un antreprenor din sectorul tehnologic.
Recesiunea nu afectează toate industriile în aceeași măsură. În vreme ce comerțul și industria rămân relativ stabile, construcțiile și transporturile sunt mult mai vulnerabile la fluctuațiile economice. „Punem accent pe optimizarea costurilor, dar climatul actual este o provocare majoră”, a spus Ana-Maria Georgescu, manager într-o companie de construcții.
Efectele revizuirii PIB-ului
INS a revizuit, de asemenea, creșterea economică pentru primele trei trimestre din 2025, iar rezultatele au fost ajustate semnificativ. De exemplu, creșterea PIB-ului pentru trimestrul I a fost revizuită de la 100,1% la 99,4%. Aceste corecții pot influența în mod direct planurile de investiții ale companiilor, care așteaptă stabilitate și predictibilitate din partea autorităților.
Ion Lixandru, CEO Romtrailer, subliniază necesitatea unei educații financiare robuste în rândul antreprenorilor: „Este esențial să ne adaptăm și să ne pregătim pentru a face față eventualităților economice. Trebuie să dezvoltăm o mentalitate de reziliență, nu să ne lăsăm purtați de val.”
Posibilități în mijlocul incertitudinii
Chiar și în aceste condiții negative, unele sectoare își continuă expansiunea. De exemplu, sectorul energetic are un potențial de creștere semnificativ, în special în contextul crizei energetice globale. Însă, lipsa de sprijin instituțional riscă să limiteze capacitatea României de a deveni un jucător regional important.
Pe de altă parte, sectorul IT resimte efectele negative ale intensificării reglementărilor fiscale, dar rămâne un loc de inovație. „Există provocări, dar creativitatea românilor în tehnologie poate transforma aceste obstacole în oportunități”, afirmă un specialist din domeniu.
Pe fondul acestor schimbări, se observă o tendință generalizată de a evita riscurile. Potrivit unui recent studiu, 78% dintre managerii români se tem de un climat legislativ mai puțin prietenos în următoarele luni. „Planificările pe termen lung sunt foarte complicate în aceste condiții”, concluzionează Ciprian Harabagiu de la Decalex.
Privind spre viitor
Deși provocările sunt mari, viitorul nu este complet sumbru. Investițiile din fonduri europene ar putea oferi o rampă de lansare pentru o revenire economică. Însă, această posibilitate depinde în mare măsură de stabilitatea politică și economică.
Inflația este, de asemenea, un factor care poate influența sănătatea economiei românești. Estimările sugerează că aceasta ar putea rămâne constantă sau ar putea scădea, ceea ce ar putea crea un cadru pozitiv pentru investiții. Însă, până atunci, companiile își ajustează strategiile, navigând cu precauție printr-un peisaj economic instabil.
