Prețul gazelor, sub presiune: România, temporar protejată, dar vulnerabilă
Creșterea cu 40% a prețului gazelor naturale la hub-ul TTF din Amsterdam, principalul punct de referință european, are un impact, deocamdată, limitat în România. Pilonii care amortizează șocul sunt producția internă și mecanismele de plafonare a prețurilor, dar tensiunile persistente la nivel global ar putea genera presiuni semnificative asupra industriei, inflației și economiei, avertizează specialiștii.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că turbulențele de pe piața energetică globală relevă o serie de vulnerabilități structurale. „Explozia de 40% a TTF nu este rezultatul unui singur eveniment. Este produsul unei piețe fragile, tensionate structural, lovită de un șoc geopolitic major”, explică acesta.
Factori globali și efecte în lanț
Un atac cu drone atribuit Iranului a provocat daune semnificative la instalațiile de gaze naturale lichefiate (LNG) din Qatar, unul dintre principalii exportatori mondiali. Oprirea producției de gaze lichefiate în Qatar a diminuat oferta globală de LNG, o resursă esențială pentru Europa, care importă această resursă pentru a compensa reducerea livrărilor de gaze rusești. Această scădere bruscă a ofertei a determinat o creștere rapidă a prețurilor la TTF.
Instabilitatea geopolitică s-a reflectat și în creșterea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz, un punct crucial pentru exporturile globale de energie, inclusiv petrol și LNG. Aceste evenimente, combinate cu stocurile relativ scăzute de gaze din Europa și cererea sezonieră, au contribuit la creșterea prețurilor.
De ce gazul este mai volatil decât petrolul
Chisăliță explică de ce prețul gazului european, tranzacționat la TTF, reacționează mai puternic decât cel al petrolului Brent. Principala cauză este structura specifică a pieței gazelor. În timp ce piața petrolului este vastă și lichidă, cu fluxuri diversificate și capacitate mare de redirecționare, piața gazelor, în special cea europeană, este mai regională și rigidă.
„Gazul (mai ales în Europa) are infrastructură fixă (conducte, terminale LNG), capacitate limitată de transport rapid, depozite de înmagazinare a gazelor limitate. Dacă se blochează 10% din ofertă nu se poate compensa imediat această lipsă din piață și piața reacționează disproporționat”, detaliază expertul.
Perspective și implicații pentru România
În ceea ce privește viitorul, scenariul cel mai pesimist, de blocare prelungită a Strâmtorii Ormuz, ar putea genera prețuri TTF de peste 90 de euro/MWh. Într-un scenariu de normalizare, cu stocuri solide și aprovizionare stabilă, prețul ar putea oscila în jurul valorii de 40-50 euro/MWh.
Pentru populație, prețul plafonat protejează consumatorii, atâta timp cât oferta acoperă cererea. Industria și economia, însă, simt direct impactul prețului TTF, acesta influențând costurile de producție. Un preț de 40 euro/MWh la TTF ar putea genera o creștere cu aproximativ 20% a prețului pentru consumatorii non-casnici în 2025, în timp ce un preț de 60 euro/MWh ar putea genera o creștere de 40%. În ceea ce privește România, expertul menționează că producția internă, depozitele subterane și proiectul Neptun Deep oferă un grad de protecție față de volatilitatea pieței.
