Criza din spitalele de psihiatrie: supraaglomerare și lipsa soluțiilor
Situația din spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță din România este critică, cu un grad de ocupare „fără precedent”, a avertizat președintele Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România, dr. Lucian Constantin Paziuc. Supraaglomerarea, lipsa resurselor și dificultățile în gestionarea fluxului de pacienți generează îngrijorare atât la nivel local, cât și european, România fiind vizată de organismele internaționale.
Managerii spitalelor, conform declarațiilor, nu pot controla internările și externările, acestea fiind dictate de instanțele de judecată. Dr. Paziuc, medic primar la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc, a subliniat că pacienții internați, inclusiv cazuri sociale și persoane trimise prin aplicarea articolului 110 din Codul Penal, se regăsesc într-un sistem deficitar. „Practic, acolo se adună tot felul de pacienți, unii dintre ei sunt cazuri sociale, alții sunt aduși într-un spital de măsuri de siguranță, unde nu-i vede nimeni, unde practic sunt inexistenți pentru ceea ce înseamnă autoritățile publice locale, și aşa mai departe”, a explicat acesta.
Modele europene și necesitatea psihiatriei comunitare
Soluțiile pentru criza din spitalele de psihiatrie ar putea fi găsite prin implementarea modelelor de succes din alte țări europene, precum Germania, Franța sau Italia. Aceste țări au pus accentul pe psihiatria comunitară, oferind sprijin pacienților după externare. „Cred că soluția cu siguranță nu e să reinventăm noi roata. Ne uităm ce fac țările din Europa precum Germania, Franța, Italia. Aceste țări au mers pe partea de psihoterapie comunitară, au deschis și au reuşit să găsească în comunitate personal, de la medici, la asistenți sociali, asistenții comunitari, care să ajute la reintegrarea pacientului”, a precizat dr. Paziuc.
Reintegrarea pacienților în România este îngreunată, mai ales în situații dramatice, unde aceștia se întorc în familii afectate de tragedii provocate de boala lor. „După ce pleacă dintr-un spital de psihiatrie pentru măsuri de siguranță, după poate 7 – 10 ani, când se întoarce acasă ori nu mai este nimeni, ori, să vă dau exemplul unei persoane care și-a ucis mama din cauza unor boli psihice, după ce își ispășește pedeapsa se întoarse acasă, caz în care ar trebui să locuiască cu tatăl său. Oare cum poate tatăl să gestioneze o situație cu un fiu care i-a omorât soția și are o boală psihică și nu este sprijinit de comunitatea locală?”, a detaliat medicul psihiatru.
Implicații europene și necesitatea dialogului inter-ministerial
Supraaglomerarea din spitalele de psihiatrie a atras atenția instituțiilor europene, inclusiv a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, care a somat România să remedieze situația. „România a intrat în vizorul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante și este somată să îndrepte situația. Există inclusiv riscul declanșării procedurii de infringement dacă nu sunt remediate problemele privind tratamentul persoanelor vulnerabile”, a declarat dr. Paziuc.
Dr. Paziuc consideră că rezolvarea problemelor nu poate fi gestionată doar de Ministerul Sănătății și a subliniat importanța dialogului cu alte ministere, precum Ministerul Justiției și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În prezent, costurile îngrijirii pacienților sunt semnificative, un exemplu fiind un pacient cu dizabilitate severă, abandonat în sistem după moartea mamei sale, pentru care cheltuielile de îngrijire au ajuns la aproximativ 90.000 de euro în trei ani. În unele spitale, gradul de ocupare ajunge la 160% sau chiar mai mult, cu până la 27 de pacienți în aceeași salon.
Ministerul Sănătății nu a emis încă un comunicat oficial cu privire la aceste declarații.
