Deficitul bugetar al României s-a redus semnificativ, conform datelor Eurostat, ajungând la 7,9% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024. Această îmbunătățire, cu 1,4 puncte procentuale din PIB, depășește așteptările inițiale ale piețelor financiare și ale instituțiilor internaționale.
Rezultatul pozitiv confirmă eficiența măsurilor de echilibrare bugetară adoptate în a doua parte a anului trecut. Totodată, marchează o revenire a României pe traiectoria fiscală asumată față de Comisia Europeană.
Măsuri de echilibrare și impactul lor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că datele Eurostat validează o etapă de „corecție și maturizare fiscal-bugetară” pentru România. Acesta a subliniat că reducerea deficitului a fost realizată fără a afecta investițiile sau a abandona proiectele de modernizare. „Am redus semnificativ deficitul fără să oprim investițiile și fără să abandonăm marile proiectte de modernizare ale României,” a afirmat ministrul.
Măsurile de consolidare fiscală au inclus creșterea veniturilor bugetare, reducerea și eficientizarea cheltuielilor, dar și o reorganizare a finanțării investițiilor. De asemenea, a fost vizată o utilizare mai eficientă a fondurilor europene. Statul a redus arieratele și obligațiile restante, intrând în 2026 într-o poziție fiscală mai stabilă comparativ cu anul precedent.
România, încă cu cel mai mare deficit din UE
În ciuda îmbunătățirii, România înregistrează în continuare cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Comparativ, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate, cum ar fi Polonia (7,3% din PIB), Belgia (5,2% din PIB) și Franța (5,1% din PIB). Media la nivelul Uniunii Europene este de aproximativ 3% din PIB.
Consolidarea fiscală are ca scop reducerea vulnerabilităților economice și crearea unui cadru mai stabil pentru investiții. Aceasta include reducerea costurilor de finanțare pentru populație și companii.
Investițiile, menținute la un nivel ridicat
Una dintre cele mai importante caracteristici ale acestei ajustări este menținerea investițiilor publice la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB. Acest lucru plasează România printre țările cu cele mai mari investiții din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale într-un singur an în cadrul Uniunii Europene. Odată cu stabilizarea datoriei publice, țara revine pe traiectoria asumată prin Planul Fiscal-Bugetar.
Ministrul Alexandru Nazare a mai adăugat că „România nu mai amână problemele și nu mai transferă costurile către generațiile viitoare.”
