România, Polonia și Ungaria, în fața Pfizer la Bruxelles: dispute pe contractele de vaccinuri anti-COVID
România, Polonia și Ungaria se confruntă cu compania farmaceutică Pfizer într-o dispută juridică la Bruxelles, legată de contractele pentru achiziționarea de vaccinuri anti-COVID încheiate în timpul pandemiei. Procesele, care se vor solda cu pronunțarea instanței în curând, vizează sume considerabile, de ordinul miliardelor de euro, pentru doze de vaccin care nu au fost livrate sau plătite.
Mize financiare uriașe și doze nevandute
Litigiile au apărut pe fondul refuzului celor trei state de a mai accepta sau de a plăti anumite livrări, justificat de scăderea cererii și de stocurile deja existente. Instanța de la Bruxelles ar putea decide „până la sfârșitul lunii martie” dacă aceste țări mai au obligația legală de a achita dozele comandate în trecut, chiar dacă acestea nu mai sunt folosite. În cazul României, autoritățile au oprit livrările pentru aproximativ 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro. Polonia se confruntă cu o posibilă plată de aproape 1,4 miliarde de euro, iar Ungaria este vizată de pretenții de zeci de milioane.
Conflictul scoate la iveală o serie de tensiuni între statele membre și marile companii farmaceutice. Acesta ridică semne de întrebare legate de modul în care Uniunea Europeană a negociat achizițiile comune de vaccinuri. Contractele au fost stabilite într-un moment în care criza sanitară era la apogeu, iar cererea era ridicată. Un oficial european declara la momentul respectiv că „fiecare stat membru era liber să decidă dacă încheie un contract, sau dacă se retrage”.
Pozițiile contradictorii ale părților implicate
Reprezentanții României susțin că acordurile „trebuie privite prin prisma dreptului contractual aplicabil și a legislației UE”. Ei afirmă că situația reflectă „campania mai amplă a Pfizer de a exercita presiuni asupra țărilor UE în ceea ce privește livrarea contractelor de vaccinuri împotriva COVID, chiar dacă situația sau nevoile obiective de sănătate publică s-au schimbat drastic”.
Pe de altă parte, compania farmaceutică afirmă că „Pfizer încearcă să oblige aceste state membre să își respecte angajamentele”. Compania susține că a dat dovadă de „o flexibilitate extraordinară” și că s-a adaptat la situațiile statelor membre.
Instanța de la Bruxelles va analiza argumentele ambelor părți. Decizia ar putea stabili un precedent important în relația dintre statele membre ale Uniunii Europene și companiile farmaceutice în ceea ce privește contractele de achiziție de vaccinuri. Este de așteptat ca pronunțarea în cazurile României și Poloniei să aibă loc în următoarele săptămâni, în timp ce pentru Ungaria este programată o audiere separată.
