Banca Națională a României (BNR) menține dobânda de politică monetară la 6,5%
Banca Națională a României (BNR) a decis, la ședința de politică monetară din 7 aprilie, să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Decizia vine în contextul presiunilor dezinflaționiste din partea cererii agregate, dar și al efectelor inflaționiste anticipate din cauza crizei din Orientul Mijlociu.
Inflația anuală a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația de bază CORE2 a înregistrat o ușoară scădere la începutul anului, ajungând la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. Prognoza de inflație, realizată înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, estima o inflație de 3,9% la sfârșitul anului.
Efectele crizei din Orientul Mijlociu
BNR anticipează o accelerare a inflației în trimestrul doi al acestui an, din cauza prețurilor mai mari la combustibili. Creșterile semnificative ale prețurilor la petrol și gaze naturale, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, vor afecta indicatorii economici.
O combinație de incertitudini interne legate de continuarea consolidării fiscale și riscuri externe legate de evenimentele din Orientul Mijlociu și impactul lor asupra economiilor și inflației din Europa și la nivel mondial justifică menținerea dobânzii. BNR subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, pentru a susține creșterea economică durabilă.
Erste Group, într-o notă de cercetare, a menționat scenariul majorării dobânzilor, considerat încă puțin probabil. Analistii grupului austriac se așteaptă ca BNR să ia în considerare prima reducere a dobânzii nu mai devreme de ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie, ce va coincide cu o prognoză actualizată. Un astfel de orizont de timp este destul de îndepărtat, având în vedere evoluțiile intense pe plan intern (politic, fiscal) și extern (Orientul Mijlociu).
Perspectivele economice și măsurile de politică monetară
Datele și analizele recente indică o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru din 2026, comparativ cu trimestrul precedent. Totuși, se observă o scădere a dinamicii anuale a PIB-ului, în contextul unor evoluții relativ similare în componentele cererii agregate și în principalele sectoare.
În ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au înregistrat o scădere anuală accentuată, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să scadă rapid. Producția industrială a consemnat o contracție semnificativă, în timp ce schimbarea anuală a exporturilor de bunuri și servicii a fost mai redusă. Deficitul comercial a înregistrat o contracție mai accentuată, iar deficitul de cont curent a accelerat.
În perioada martie-iunie 2026, rata anuală a inflației va crește, în principal din cauza prețurilor mai mari la combustibili și a efectelor de bază nefavorabile din sectorul energetic, dar și a eliminării măsurilor de plafonare a prețurilor la energie electrică.
În contextul dat, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor UE, în special a celor din PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Aceste fonduri sunt cruciale și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
