Uniunea Europeană accelerează masiv investițiile în apărare, România având o fereastră de oportunitate unică pentru a accesa fondurile europene disponibile. Prin Fondul European de Apărare, peste 1 miliard de euro sunt direcționați către 57 de proiecte, axate pe domenii precum dronele, inteligența artificială și integrarea industrială. Cheia succesului pentru România stă în viteză, transparență și o strategie clară, conform analizelor publicate recent.
Transparența, cheia accesării fondurilor
Accesul la fondurile europene este strâns legat de capacitatea de a demonstra încredere, iar transparența joacă un rol crucial în acest sens. Opacitatea în procesul de aplicare blochează consorțiile și alungă potențialii investitori. Proiectele europene necesită colaborare largă între universități, start-up-uri și companii mari. Fără un cadru clar și public, România riscă să rămână în afara jocului.
Modelul european sugerează o deschidere controlată, reguli clare și acces competitiv. Lipsa de execuție este o problemă majoră. România are nevoie de unități dedicate pentru scrierea de proiecte, echipe mixte, mecanisme rapide de decizie și leadership stabil. Structurile administrative lente nu pot concura cu echipele agile, care înțeleg atât tehnologia, cât și regulile Bruxelles-ului. Fragmentarea instituțională actuală conduce la proiecte puține, influență redusă și întârzieri inacceptabile în înzestrarea armatei.
Romarm: între reformă și interferențe politice
Noua formulă de organizare a ROMARM oferă un punct de plecare promițător, cu accent pe consolidare, orientare către proiecte europene și deschidere către parteneriate. ROMARM ar putea deveni un integrator național de proiecte EDF, o platformă pentru consorții internaționale și un vector de modernizare industrială. Intervențiile politice și lipsa de continuitate au afectat capacitatea de acțiune în trecut. Industria de apărare necesită stabilitate și strategie pe termen lung. Fără stabilitate, ROMARM riscă să rămână un actor marginal.
Strategia aplicată și priorități clare
România deține documente strategice, dar implementarea lor este adesea incoerentă, iar prioritățile de înzestrare se schimbă frecvent, fără o logică clară. Este necesară stabilirea priorităților clare pe tehnologii critice, alocarea de resurse corelată cu aceste priorități și o coordonare eficientă între Ministerul Apărării și Ministerul Economiei. Programele europene sunt instrumente, nu scopuri în sine. Aceste finanțări vizează capabilități reale, precum dronele și sistemele cyber.
Participarea României la Fondul European de Apărare arată o integrare reală în rețelele europene de cercetare militară, dar și o poziție secundară în arhitectura industrială europeană. În perioada 2021-2025, România a participat constant în proiecte, atrăgând finanțări moderate, dar majoritatea rolurilor au fost de partener, nu de coordonator. Numărul proiectelor coordonate de România a rămas redus. În 2024, Comisia Europeană a alocat aproximativ 1 miliard de euro pentru noi proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, o sumă similară fiind planificată și pentru 2025.
