România, ca și multe alte state europene, devine tot mai vulnerabilă în fața dependenței globale de resurse critice, în special de magneți din pământuri rare, esențiali pentru tehnologia modernă. Într-un peisaj internațional marcat de tensiuni geopolitice, cifrele recente relevă un grad alarmant de dependență de China în domeniul acestor materii prime strategice, ceea ce poate avea consecințe serioase asupra securității economice și tehnologice a Uniunii Europene și, implicit, a României.
Dependență critică: 98% din necesarul de magneți din pământuri rare provine din China
Conform datelor recente, Uniunea Europeană importă aproape integral necesarul de magneți din pământuri rare din China, o țară care domină această piață globală. În cifre, vorbim de un procent de 98% din resursele de magneți utilizate în diverse industrii, de la tehnologia emergentă la mobilă și autovehicule electrice. Pentru Europa, această situație creează o vulnerabilitate majoră, întrucât orice perturbare sau restricție a livrărilor din China poate bloca întregul lanț de aprovizionare.
Statele Unite și dependența de China pentru materiile prime procesate
Cât despre Statele Unite, cifrele arată o dependență și mai mare, dar din alt motiv: în jur de 70% din pământurile rare procesate în SUA provin tot din China. Aceasta semnalează o vulnerabilitate de proporții, mai ales având în vedere tensiunile geopolitice dintre cele două state, dar și faptul că în ultimele luni, Washington-ul și-a exprimat tot mai clar dorința de a-și reduce această dependență.
Resursele critice, instrumente de coercitie politică și militară
„Într-o lume în care comerțul a devenit instrument politic și militar, iar lanțurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciție, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilități,” avertizează specialiștii în resurse strategice. China a fost adesea acuzată de utilizarea acestor resurse drept instrument de negociere sau presiune politică, iar dependența globală de pământurile rare face această problemă și mai critică.
În ultimele decenii, China a investit masiv în minerit și procesare, devenind un monopol incontestabil în domeniu. Acest lucru a determinat statele occidentale să își reevalueze strategiile de securitate și reziliență a lanțurilor de aprovizionare. Parlamentul European a discutat recent despre diversificarea surselor de materii prime și dezvoltarea industriei europene de reciclare a pământurilor rare, însă aceste măsuri sunt încă în stadiu incipient.
Context global și perspective pentru Europa și România
Pentru România, această situație reprezintă o provocare și o oportunitate. Deținând resurse locale și potențial minier nedescoperit, țara noastră poate deveni un actor cheie în redresarea europeană în domeniul magneților din pământuri rare, dacă politicile și investițiile vor fi orientate în direcția corectă. În același timp, evoluțiile globale indică necesitatea unei strategii mai robuste pentru a nu fi prinsă între conflictele de pe scena internațională și nevoia de autonomie technologică și economică.
Ultimul an a adus avançări în domeniul tehnologiilor de reciclare și dezvoltare de surse alternative, însă implementarea pe scară largă va dura mai mulți ani și va necesita investiții substanțiale. În condițiile actuale, dependența de China continuă să fie o lacună majoră în securitatea resurselor europene și mondiale. O nouă paradigmă în gestionarea resurselor naturale pare să devină o prioritate pentru toți actorii implicați, dacă doresc să evite vulnerabilități majore în următoarele decenii.
