Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta se traduce prin două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). În trimestrul al IV-lea din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior, iar în trimestrul III a fost o contracție de 0,2%. Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a afirmat că „economia nu merge bine” și că perspectivele rămân dificile pentru anul în curs și posibila continuitate a stagnării în anii următori.
Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu o criză economică profundă, dar indică o încetinire a activității economice. În contextul românesc, Codirlașu subliniază că „vedem un trimestru patru versus trimestrul trei, scăderea e considerabilă, de 1,9%. Acest lucru ne îndeplinește tehnic condițiile definiției de recesiune, deși suntem la limită”. România a înregistrat o creștere economică anuală de aproximativ 0,6% în 2025, dar acest indicator nu acoperă efectele scăderii recente.
Cauzele contracției economice
Principalul motor al economiei românești, consumul, a suferit o reducere semnificativă. Codirlașu a evidențiat impactul inflației, care s-a situat la aproximativ 10%, în condițiile în care creșterile salariale au fost de numai 5%. Această disparitate a dus la o scădere considerabilă a puterii de cumpărare, iar consumul a fost afectat pe termen lung. „Am avut o perioadă în care consumul a susținut creșterea economică, dar în prezent nu mai contribuie semnificativ”, a declarat economistul.
Perspectivele pentru revenirea economică rămân neclare, dar posibilitățile de revitalizare ar putea apărea din direcția investițiilor, în special a fondurilor europene. Totuși, Codirlașu a avertizat că implementarea reformelor necesare pentru accesarea acestor fonduri este esențială: „Reducerea deficitului ar trebui să vină din tăierea cheltuielilor publice, nu din creșterea taxelor”.
Reacția autorităților și a specialiștilor
Premierul Ilie Bolojan a încercat să relativizeze impactul recesiunii tehnice, afirmând că aceasta face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit, la unul centrat pe investiții și productivitate. Potrivit acestuia, România nu traversează o criză severă, ci o perioadă de corecție, iar așteptările pentru viitor depind în mare parte de politicile fiscale adoptate.
Consilierul Victor Giosan a subliniat că recesiunile tehnice sunt evenimente normale în cadrul ciclurilor economice, mai ales după perioade lungi de expansiune rapidă. Cu toate acestea, majoritatea economiștilor subliniază că evoluția economică în următorii ani va fi influențată semnificativ de capacitatea autorităților de a gestiona dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile.
O privire către viitor
România ar putea fi la marginea unei perioade de stagflație, caracterizată prin stagnarea economică însoțită de inflație ridicată. Aceasta ar putea complica grav peisajul economic, întrucât instrumentele tradiționale de gestionare a economiei s-ar putea dovedi ineficace. „Economia noastră are nevoie de ajustări structurale profunde, altfel devine tot mai greu să vedem o revenire puternică”, a conchis Codirlașu.
În acest context al provocărilor economice, vizibilitatea pe termen lung rămâne totuși nesigură. Cu o combinație complexă de factori interni și externi, economia românească trebuie să navigheze cu atenție pentru a evita o criză profundă și a asigura o creștere sustenabilă în anii următori.
