România riscă penalizări de 4 miliarde de euro din cauza întârzierilor în reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avertismentul vine în contextul în care Guvernul a discutat despre stadiul implementării, riscurile și măsurile necesare pentru respectarea termenelor. Miniștrii au primit sarcini clare, iar un calendar strict de evaluare a fost stabilit.
Guvernul stabilește un calendar de implementare
În cadrul ședinței de guvern, ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat că autoritățile au elaborat un plan precis pentru punerea în aplicare a reformelor. Acesta va fi analizat la fiecare două săptămâni. „Nu există un scenariu prin care aceste reforme să nu fie îndeplinite”, a declarat ministrul.
Reforme critice, cu o valoare estimată de peste 770 de milioane de euro fiecare, sunt acum în centrul atenției. Obiectivul principal este finalizarea PNRR până pe 31 august, atât pe componenta de investiții, cât și pe cea de reforme. Colaborarea între ministere este crucială pentru adoptarea rapidă a cadrului legislativ și operațional.
Dragoș Pîslaru a detaliat reformele care trebuie finalizate. Printre acestea se numără modificări legislative pentru mecanismul economic al resurselor de apă, reglementarea sectoarelor cu impact asupra biodiversității, implementarea codului urbanismului, modificări legislative privind hidrogenul, decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, contractele pentru diferență, finalizarea procesului de decarbonizare, creșterea veniturilor colectate de administrația fiscală, reforma ANAF, îmbunătățirea funcționării administrației vamale, reforma privind salarizarea în sectorul public, îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile de stat, cadrul juridic de integritate pentru funcția publică și utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în energie regenerabilă.
Riscul pierderii fondurilor europene
Nerespectarea termenelor din PNRR ar putea atrage penalizări semnificative, având în vedere deficitul bugetar al României. Printre jaloanele critice evidențiate se numără cele legate de gestionarea apei și biodiversității, dar și cele referitoare la instalarea de capacități de energie regenerabilă. De asemenea, sunt vizate reforme în sectorul energetic.
Premierul Ilie Bolojan a accentuat importanța atragerii fondurilor europene și a sancționat miniștrii care încetinesc procesul. Răspunderea pentru nerespectarea angajamentelor va fi atât politică, cât și administrativă. Guvernul are ca termen limită data de 31 august 2026 pentru finalizarea reformelor și investițiilor, iar cererea finală de plată trebuie depusă până la 30 septembrie 2026.
Pașii următori și sumele în joc
România a primit deja peste 10,72 miliarde de euro din PNRR, o sumă care include prefinanțare și plăți aferente primelor cereri. Din această sumă, aproximativ 6,4 miliarde de euro provin din fonduri nerambursabile, iar 4,3 miliarde de euro sunt împrumuturi.
Premierul a subliniat importanța colaborării instituționale pentru a maximiza accesul la fondurile europene.
