Conform Digi24: România riscă să rămână dependentă de importuri energetice, în ciuda producției interne, din cauza unui sistem energetic național conceput să-i dezavantajeze pe cetățeni, afirmă profesorul de economie mondială Christian Năsulea. Principalele cauze identificate sunt birocrația excesivă, blocajele structurale din sistem și lipsa concurenței, probleme ce frânează dezvoltarea capacităților de stocare a energiei.
Potrivit profesorului Năsulea, situația nu este legată de angajamentele din PNRR, ci de o problemă sistemică fundamentală. Sistemul energetic național actual, prin modul în care este controlat și structurat, creează obstacole atât pentru investitori, cât și pentru consumatori. Aceasta înseamnă că, deși țara ar putea beneficia de propriile resurse, infrastructura deficitară limitează flexibilitatea și eficiența.
Capacități de stocare blocate de avize
Chiar și bateriile de stocare deja instalate în România nu pot fi puse în funcțiune din cauza lipsei unor avize necesare. Profesorul Năsulea subliniază că birocrația și diverse scuze administrative împiedică operatorii care ar putea contribui la securitatea energetică să-și înceapă activitatea. Această situație perpetuează dependența de importuri și menține costurile energetice ridicate pentru populație și companii.
Un alt aspect criticat este costul exorbitant al racordării la rețea pentru noii investitori. Prețuri de un milion de euro pentru a putea opera în Sistemul Energetic Național sunt considerate nejustificate și descurajează dezvoltarea. Această barieră financiară suplimentară limitează accesul pe piață și perpetuează un mediu mai puțin competitiv.
Paradoxul importurilor energetice
În absența unor capacități suficiente de stocare, România se află într-o poziție vulnerabilă. Există scenarii în care țara ar putea depinde de infrastructura de stocare dezvoltată de Bulgaria. Situația este cu atât mai paradoxală cu cât, în anumite momente, este mai avantajos economic pentru România să importe energie de la vecini decât să consume propria producție internă. Aceasta indică disfuncționalități majore în mecanismele pieței energetice naționale.
În orele de vârf de producție solară, România generează un surplus de peste 6.000 MWh de energie electrică. Acest surplus este adesea exportat la prețuri scăzute, în timp ce seara, când consumul crește, țara este nevoită să importe energie la prețuri de până la patru ori mai mari. Bulgaria, pe de altă parte, a investit masiv în sisteme de stocare, permițându-i să gestioneze mai eficient fluctuațiile de producție și consum.
Soluția, conform lui Năsulea, constă în deschiderea pieței energetice către noi investitori și eliminarea obstacolelor administrative. Un sistem energetic mai dinamic, capabil să integreze noi furnizori și capacități, este esențial pentru a evita riscul de blackout și pentru a reduce volatilitatea prețurilor. Procesul de autorizare pentru dezvoltarea proiectelor energetice în România poate dura până la șase luni, blocând chiar și proiecte mature care ar putea fi funcționale imediat. Conform informațiilor obținute, există cazuri în care baterii de stocare achiziționate stau în depozite, așteptând avizele necesare de la Transelectrica.
Sursa: Digi24
