România, fără măsuri reale în fața scumpirii combustibililor, atrage critici
România nu a implementat măsuri eficiente pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibili, în ciuda faptului că deține cel mai ridicat preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină raportat la puterea de cumpărare. Această afirmație vine din partea președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, care critică lipsa de acțiune concretă a autorităților, cu excepția compensării de 20 de bani pe litru acordată transportatorilor. Prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului.
Un plan fără plan, contestațiile AEI
Un document recent, intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”, a fost prezentat publicului. Dumitru Chisăliță consideră că acesta nu reprezintă un plan coerent. Lipsesc scenariile de lucru, măsurile concrete, responsabilii desemnați, sursele de finanțare, evaluările de impact și mecanismele clare de aplicare, spune președintele AEI.
Declararea unei situații de criză pe piața petrolieră este justificabilă doar în cazul problemelor privind asigurarea continuității cantităților necesare. Totuși, declarațiile oficiale recente, inclusiv cele după ședința CSAT, nu au indicat astfel de probleme. Chisăliță ridică semne de întrebare: „Să înțelegem că, totuși, astfel de probleme există?”
Documentul menționează stocurile de urgență, care ar putea asigura consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menținute în extern, prin delegare, pentru o perioadă similară. Specialistul în energie subliniază importanța de a cunoaște locația exactă a acestor stocuri externe. Accesul la ele ar putea fi dificil în contextul actual, mai ales dacă sunt localizate în zona Golfului. De asemenea, este crucial să se precizeze timpul necesar pentru ca aceste stocuri să ajungă în România din momentul deciziei de utilizare.
Analiza privind importurile și rafinăria petrotel
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. Chisăliță întreabă dacă blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea fi un motiv real pentru dorința de a declara criză petrolieră în România.
Specialistul în energie pune sub semnul întrebării și ideea redeschiderii Rafinăriei Petrotel. El argumentează că, dacă rezervele strategice și rutele de aprovizionare nu afectează România, așa cum s-a declarat, nu există motive pentru redeschiderea rafinăriei, mai ales în contextul sancțiunilor asupra țițeiului rusesc și a unui deficit global de 10% din țiței. „Oare ni se ascunde ceva?”, se întreabă expertul.
În ceea ce privește măsurile propuse în document, precum plafonarea prețurilor, Chisăliță consideră că acestea sunt nerealiste. El estimează că, în două săptămâni, prețul motorinei ar putea ajunge la 10 lei/litru, din cauza prețurilor mai mari la achiziția de combustibili. Comercianții ar fi forțați să vândă în pierdere, ceea ce ar duce la dispariția carburanților din benzinării și, implicit, la penurie, panică și revoltă socială.
Președintele AEI mai sugerează că formularea privind „exportul produselor petroliere realizat cu acordul ministerului cu atribuții” ar putea fi interpretată ca o intenție de limitare a exporturilor. Chisăliță observă că această măsură ar putea fi ocolită prin livrări către state membre UE, urmate de redirecționarea produselor către țări non-UE.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat liderilor coaliției o propunere de măsuri de urgență, care include declararea unei situații de criză pe piața petrolieră și plafonarea prețurilor, documentul prezentând propuneri pentru sprijin fiscal și repornirea rafinăriei Petrotel.
