Conform Economica: Patrimoniul statului la final de 2025: active fixe masive, dar lichidități limitate
Ministerul Finanțelor a publicat bilanțul anual al instituțiilor publice la sfârșitul anului trecut, oferind o imagine detaliată asupra activelor și obligațiilor statului. Datele arată un patrimoniu considerabil, însă în mare parte blocat în active fixe, cu disponibilități numerice mult mai reduse.
Activele instituțiilor publice: 70% în bunuri imobile și infrastructură
La 31 decembrie 2025, activele totale ale instituțiilor publice se ridicau la 2.159,3 miliarde de lei. Din această sumă, o pondere covârșitoare, respectiv 1.519,6 miliarde de lei (70,4%), era reprezentată de active fixe corporale. Acestea includ clădiri, infrastructură, terenuri și echipamente, bunuri utilizate pe termen lung, a căror valoare contabilă nu poate fi transformată imediat în lichidități. Activele necurente, în general, au totalizat 1.607,7 miliarde de lei (74,5% din total), în timp ce activele curente au atins 551,6 miliarde de lei.
Disponibilitățile în conturi: doar 250 de miliarde de lei
Situația financiară a statului la finalul anului trecut arată că instituțiile publice dețineau în conturi, la secțiunea de disponibilități, suma de 251,2 miliarde de lei. Alături de acestea, în categoria creanțelor curente se aflau 241 de miliarde de lei. Împreună, aceste categorii ajung la aproximativ 492,3 miliarde de lei, însă suma nu reprezintă bani gata de utilizare de către Guvern. Disponibilitățile sunt distribuite între multiple instituții, având surse și destinații specifice, iar creanțele reprezintă sume ce urmează a fi încasate, nu fonduri deja în buget.
Datorii pe termen lung domină structura obligațiilor
În ceea ce privește obligațiile financiare, totalul datoriilor instituțiilor publice se situa la 1.603,6 miliarde de lei. Dintre acestea, datoriile pe termen lung au reprezentat o componentă majoritară, însumând 1.207 miliarde de lei, adică aproximativ 75,3% din totalul datoriilor. Datoriile necurente au totalizat 1.268,8 miliarde de lei (79,1% din total), în timp ce datoriile curente au fost de 334,8 miliarde de lei. Această structură indică faptul că majoritatea obligațiilor statului sunt de natură pe termen lung.
Diferența dintre datoria contabilă și datoria publică Maastricht
Raportul dintre activele totale și datoriile totale ale instituțiilor publice la sfârșitul anului 2025 era de 74,3%. Altfel spus, la fiecare 100 de lei în active, statul înregistra datorii de aproximativ 74,3 lei. Diferența de 555,7 miliarde de lei reprezintă capitalurile proprii, echivalentul a 25,7% din active. Este important de precizat că cifra de 1.603,6 miliarde de lei nu coincide cu datoria publică a României calculată conform criteriilor de la Maastricht. Datoria contabilă agregată include, pe lângă împrumuturi, și alte tipuri de obligații, precum datorii comerciale, salarii restante, provizioane și venituri în avans.
Datoria publică în sens Maastricht este un indicator statistic consolidat, calculat conform metodologiei europene, ce ia în considerare anumite instrumente financiare și elimină relațiile intra-guvernamentale. La finalul anului 2025, datoria publică Maastricht se situa la aproximativ 1.137 miliarde de lei, reprezentând 59,3% din Produsul Intern Brut. Prin urmare, cei 1.207,3 miliarde de lei din împrumuturi pe termen lung din bilanț nu se adaugă direct la datoria publică Maastricht, deși există o suprapunere parțială.
Sursa: Economica
