Majoritatea românilor văd cu ochi buni o posibilă reformă administrativă
Aproape 60% dintre români consideră că o reformă administrativ-teritorială ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice, conform unui sondaj de opinie realizat la începutul lunii martie 2026. Studiul arată că 59,3% dintre respondenți susțin această idee, în timp ce 36,5% cred că o astfel de reformă nu ar avea efecte pozitive. Rezultatele mai relevă o susținere similară și pentru scenarii mai ample de reorganizare administrativă.
Votanții partidelor de la guvernare, printre cei mai încrezători
Susținerea pentru reforma administrativă este mai puternică în rândul votanților partidelor aflate la guvernare, dar și în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, precum și al celor cu studii superioare. În schimb, scepticismul este mai pregnant în rândul votanților AUR, al tinerilor sub 30 de ani și al persoanelor cu educație primară. Sondajul a măsurat și sprijinul pentru scenarii mai ample de reorganizare, cum ar fi comasarea localităților sau înființarea unor regiuni care să reunească mai multe județe.
Astfel, 60,8% dintre respondenți consideră că reorganizarea administrativ-teritorială, inclusiv prin comasarea localităților, ar putea îmbunătăți serviciile publice. O altă variantă, discutată frecvent în dezbaterile pe tema reorganizării, anume înființarea unor regiuni care să reunească mai multe județe, este susținută de 60,1% dintre cei chestionați. Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Un proiect legislativ așteaptă un vot în Parlament
Discuțiile despre reorganizarea administrativ-teritorială au loc în România de mai mulți ani, în condițiile în care actuala structură datează din 1968. Un proiect de lege, inițiat de deputatul USR Alin Apostol, propune consolidarea localităților și reorganizarea județelor pe baza celor opt regiuni de dezvoltare existente. Această inițiativă legislativă prevede criterii minime de populație pentru unitățile administrativ-teritoriale și include, de asemenea, crearea unei Comisii Naționale pentru Reorganizarea Teritorială.
Proiectul prevede și o reformă a administrației Capitalei, cu desființarea sectoarelor și administrarea orașului de o singură primărie, după modelul marilor metropole europene. În locul sectoarelor ar urma să fie create districte teritoriale fără personalitate juridică. La nivel regional, s-ar constitui Zona Metropolitană București–Ilfov, coordonată de un consiliu metropolitan. Proiectul de lege se află în prezent blocat în Parlament, în timp ce Republica Moldova a adoptat deja măsuri de reorganizare teritorială, prin comasarea localităților.
