Românce din Italia, acuzate de fraudă cu ajutorul AI, au furat 1,4 milioane euro

Fraude spectaculoasă cu ajutorul inteligenței artificiale descoperită în Italia: milioane de euro în joc

O escrocherie de amploare, dezvăluită recent de autoritățile italiene, detonează scandalul în lumea serviciilor sociale și pune în lumină riscurile reprezentate de tehnologia avansată. Poliția Financiară din Italia a destructurat o rețea specializată în crearea de identități false și fraudarea sistemului de alocații, implicând zeci de victime și prejudicii de milioane de euro. În centrul acestei operațiuni se află o metodă ingenioasă, bazată pe inteligență artificială, care a permis crearea de “famil*i false” pentru a deconta ilegal fonduri publice.

Frauda mobilizată prin identități artificiale: un nou nivel al criminalității financiare

Pentru a înșela sistemul, infractorii au folosit tehnologii avansate de inteligență artificială pentru a genera identități false ce păreau perfect autentice. Această tehnologie le-a permis să creeze profile credibile, atât din punct de vedere vizual, cât și documentar, astfel încât să poată depune cereri pentru alocația unică în numele unor femei române, toate false. În total, 59 de astfel de identități au fost folosite pentru a accesa fonduri publice destinate sprijinirii familiilor vulnerabile, dar care, în realitate, nu existau.

Detectarea acestei rețele a fost dificilă, tehnologia fiind folosită pentru a masca originea identităților și pentru a păstra operarea infracțiunii sub radar. Cu toate acestea, investigațiile aprofundate au găsit urme clare de fraudă, iar în urma perchezițiilor au fost „înghețate” 1,4 milioane de euro, sumă furată din fonduroasa trezorerie a statului italian. Din datele anchetei rezultă că întreaga schemă avea ca scop recoltarea ilegală a fondurilor prin depunerea de cereri pentru alocații unice în nume fictive.

Mecanismul în stil hollywoodian: de la creație digitală la fraudă financiară

Rețeaua a folosit atât programe de inteligență artificială, cât și tehnologii de deepfake pentru a crea imagini și documente autentice, dar fabricate. Apariția acestor identități digitale a permis infractorilor să evite controale mai stricte și să depună cereri cu ștampile și semnături false, dar credibile pentru sistemele automatizate ale autorităților. De la începutul operațiunii, autoritățile italiene au identificat un scheme sofisticată, departe de modalitățile folosite anterior, semnalând o evoluție semnificativă a criminalității financiare cibernetice.

Cazul scoate în lumină vulnerabilitatea sistemelor open data și riscurile asociate cu utilizarea tehnologiei de ultimă oră în scopuri infracționale. Deși autoritățile au acționat rapid pentru a bloca această schemă, riscurile persistă, mai ales în contextul în care asemenea tehnologii devin accesibile și utilizate de grupări criminale tot mai bine organizate.

Perspective și măsuri de prevenție în fața noilor provocări tehnologice

În ciuda eforturilor de a contracara aceste practici, situația evidențiază necesitatea unor controluri și sisteme de verificare mai stricte, precum și colaborarea internațională pentru combaterea fraudei în domeniul sistemelor de ajutor social. Autoritățile italiene afirmă că anchetele continuă, având în vedere posibila extindere a rețelei și pentru alte forme de fraude financiare sau de identitate.

Acest scandal scoate în prim-plan pericolele legate de utilizarea tehnologiilor emergente și impune o reevaluare a măsurilor de securitate în domeniul serviciilor sociale. În timp ce tehnologia avansează, și infracționalitatea se adaptează, iar lupta pentru protejarea fondurilor publice devine tot mai complexă. Autoritățile speră că aceste descoperiri vor constitui un semnal de alarmă, atât pentru instituțiile publice, cât și pentru cetățeni, în vederea implementării unor soluții mai robuste de verificare și autentificare digitală.

Ioana Radu

Autor

Lasa un comentariu