Tensiunile din Orientul Mijlociu amenință piețele energetice: blocajul Strâmtorii Hormuz ar putea genera scumpiri
Posibilul blocaj al Strâmtorii Hormuz, o rută vitală pentru transportul de petrol și gaze la nivel global, ar putea conduce la creșteri rapide ale prețurilor energiei, cu efecte resimțite inclusiv în Europa și România. Potrivit analiștilor, nu dependența directă de petrolul din regiune reprezintă principala preocupare, ci rolul major al gazului natural lichefiat (GNL) transportat prin această strâmtoare. Tensiunile din Orientul Mijlociu readuc în discuție vulnerabilitatea acestui punct strategic, chiar dacă importurile directe ale României din zonă sunt limitate.
Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic cheie
Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante căi de transport pentru petrol și gaze din lume. Aproximativ un sfert din fluxurile globale de petrol și o parte semnificativă din comerțul mondial cu GNL tranzitează prin această zonă. În 2024, prin Strâmtoare au trecut zilnic, în medie, circa 20 de milioane de barili de petrol, echivalentul a aproximativ 20% din consumul global de produse petroliere.
„Aceasta funcționează ca un chokepoint (punct critic de tranzit – n.red) energetic global. Lățimea navigabilă este foarte redusă, iar canalele de navigație au aproximativ trei kilometri pe sens”, explică un specialist în energie. Orice incident militar sau blocaj în fluxul de tranzit poate reduce rapid oferta globală de petrol, ceea ce conduce aproape instantaneu la creșterea prețurilor.
Europa, impactată din cauza dependenței de GNL
Deși Europa este mai puțin dependentă de petrolul și gazele din Golf comparativ cu economii precum China, India sau Japonia, impactul asupra prețurilor este inevitabil. Petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) sunt tranzacționate pe piețe globale, iar un blocaj în Strâmtoarea Hormuz ar determina creșteri imediate de prețuri. GNL a devenit elementul central al securității energetice europene, după reducerea drastică a importurilor de gaz rusesc. O mare parte din gazul consumat în UE ajunge acum pe cale maritimă, expunând Europa la volatilitatea piețelor globale și la riscurile geopolitice legate de rutele de transport.
Analizele arată că există trei vulnerabilități majore pentru Europa. Prima este caracterul global al pieței GNL. Transporturile pot fi redirecționate rapid către piețele care oferă prețuri mai mari, iar dacă cererea crește în Asia, Europa trebuie să plătească mai mult pentru aceleași volume. A doua vulnerabilitate este dependența de rutele maritime strategice. Orice blocaj pe aceste rute poate reduce oferta disponibilă.
A treia vulnerabilitate ține de piața spot. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte pe baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe termen scurt, ceea ce face ca prețurile să reacționeze rapid la evenimente geopolitice.
Uniunea Europeană poate plăti aproximativ 1 miliard de euro pe zi pentru importuri de energie, în special petrol și gaze, în perioadele cu prețuri ridicate, ceea ce afectează balanța comercială și competitivitatea industrială. În ceea ce privește România, expunerea directă la importurile de GNL este mai redusă comparativ cu alte state europene. Țara produce anual aproximativ 9–10 miliarde de metri cubi de gaz, iar consumul este de 10–11 miliarde de metri cubi, diferența fiind acoperită prin importuri.
În urma războiului din Ucraina, autoritățile române au implementat mecanisme de plafonare a prețurilor prin OUG 119/2022, pentru a limita impactul asupra populației. Mecanismele tranzitorii protejează în continuare consumatorii casnici, în timp ce industria rămâne mai expusă la volatilitatea pieței.
Potrivit experților, „Cu cât România și Uniunea Europeană electrifică mai repede transportul, încălzirea și o parte din industrie, cu atât șocurile geopolitice se vor transmite mai puțin în facturi, inflație și competitivitate”.
