O descoperire arheologică din Columbia ar putea schimba fundamental înțelesurile despre originile sifilisului și răspândirea sa în lume. Analiza genetică a unui schelet uman vechi de câteva mii de ani sugerează că agentul cauzator al bolii, bacterie Treponema pallidum, a circulat în America mult înainte ca această boală să fie recunoscută în lumea modernă. Această descoperire ar putea provoca o reevaluare a poveștii tradiționale, care plasează originile sifilisului în Europa sau în alte regiuni ale vechii lumi, și deschide noi perspective în domeniul istoriei bolilor infecțioase.
Descoperire arheologică în Columbia: o revelație pentru istoria sifilisului
În anul 2023, cercetătorii au identificat și analizat un schelet descoperit într-un sit arheologic din Columbia, datând din urmă cu aproximativ 3.000 de ani. În cadrul cercetărilor, ADN-ul recuperat din oasele scheletului a relevat prezența Treponema pallidum, bacteria responsabilă de sifilis. Până acum, cele mai vechi dovezi confirmate ale acestei infecții proveneau din Europa medievală, însă această descoperire indică faptul că agentul patogen putea fi prezent pe continentul american cu milenii înainte de contactul cu europeenii.
Pentru specialiști, această constatare reprezintă o nouă jalon în cercetarea istoriei bolilor transmisibile. “Descoperirea în Columbia rescrie o parte semnificativă din povestea privind răspândirea sifilisului și ridică întrebări despre modul în care această boală s-a răspândit de-a lungul istoriei omenirii”, afirmă un expert în arheozoologie. Până acum, teoria dominantă considera că sifilisul a fost adus în Europa de navigatorii europeni în timpul descoperirii Americii, însă această dată mult mai veche tăgăduiește această ipoteză și sugerează un origin comun precolumbian.
Impactul asupra înțelegerii procesului evolutiv al bolii
Diferența temporală conclusivă, stabilită de analizarea ADN-ului, implică faptul că bacteriile ar fi fost prezente în America cu mult timp înainte ca europenii să ajungă în Lumea Nouă. Acest fapt adaugă o dimensiune nouă discuției despre răspândirea și evoluția Treponema pallidum. În plus, această descoperire poate ajuta la clarificarea diferențelor între diversele forme de boli treponemice, cum ar fi sifilisul, pinta și carii osoase cauzate de alte specii de Treponema.
„Este posibil ca aceste bacterii să fi evoluat împreună cu oamenii în America de Sud, având o istorie mult mai lungă decât se credea anterior”, explică cercetătorii. În prezent, oamenii de știință se pregătesc să extindă studiile pentru a înțelege mai precis modul în care boala s-a transmis și a evoluat de-a lungul secolelor, precum și modul în care s-a răspândit în diferite popoare și continente.
Perspective pentru viitor
Această descoperire nu doar că modifică înțelesurile despre rădăcinile sifilisului, ci și asumă o importanță majoră în domeniul sănătății publice și al istoriei medicinei. Cu aceste informații, specialiștii speră să afle mai multe despre modul în care bacteria s-a adaptat și s-a transmis în diverse ecosisteme umane, precum și despre factorii socio-culturali care au influențat răspândirea bolii.
Deocamdată, cercetările continuă, iar comunitatea științifică este avidă să descopere dacă aceste dovezi indică un răspândire mai răspândită a bacteriei în preistorie sau dacă, dimpotrivă, sifilisul ar fi avut o origine mai recentă decât se presupunea până acum. În toate cazurile, aceste constatări încep să aducă lumii o perspectivă diferită asupra bolilor vechi, de acum înainte înțelese ca parte integrantă a complexului evolutiv al speciilor umane și al microbiomului acestora.
