Rețelele sociale și impactul lor asupra tinerilor: un studiu arată o scădere a stării de bine
Utilizarea intensă a rețelelor de socializare pare să fie asociată cu o scădere a nivelului de satisfacție în rândul tinerilor, în special al fetelor, în unele țări vorbitoare de limbă engleză. Datele, publicate în cadrul World Happiness Report, sugerează o legătură între timpul petrecut pe platformele online și o diminuare a stării de bine.
Raportul, realizat pe baza datelor Gallup și a altor studii analizate de o echipă internațională condusă de Universitatea Oxford, nu stabilește o legătură directă de cauzalitate. Cu toate acestea, cercetătorii au combinat datele Gallup cu cele din Programul pentru evaluarea internațională a elevilor al OECD, ajungând la concluzia că utilizarea intensă a rețelelor de socializare pare să reducă fericirea.
Implicațiile utilizării intense a platformelor online
„Mesajul foarte clar este că ar trebui să punem componenta socializare în rețelele de socializare”, a declarat Jan-Emmanuel de Neve, profesor de economie la Universitatea Oxford și unul dintre editorii World Happiness Report. Acesta a subliniat că tipul de conținut generat de algoritmi, consumat pasiv și creat de influenceri, are un impact negativ mai mare asupra utilizatorilor comparativ cu o platformă care conectează oamenii din punct de vedere social.
Studiul arată că fetele cu vârsta de 15 ani care folosesc platformele de social media peste cinci ore pe zi au raportat o satisfacție mai scăzută a vieții în comparație cu fete de aceeași vârstă care folosesc mai puțin rețelele de socializare. Diferențele sunt notabile și la nivel global, cu o scădere „dramatică” a evaluării satisfacției vieții în rândul persoanelor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă în ultimul deceniu.
Contextul social și diferențele regionale
În timp ce satisfacția față de viață a tinerilor din țările vorbitoare de engleză a scăzut, în restul lumii aceasta a crescut, în medie, în aceeași perioadă. Julie Ray, redactor-șef Gallup, sugerează că această discrepanță este legată de un context social mai amplu.
„Susținerea socială este unul dintre cei mai puternici factori predictivi ai bunăstării, iar cercetările anterioare arată că în unele țări, tinerii raportează că se simt mai puţin susţinuţi, ceea ce ar fi o explicație pentru această tendință”, a precizat Ray. Australia a fost prima țară din lume care a interzis rețelele de socializare în rândul copiilor cu vârste sub 16 ani, mai multe alte țări luând în considerare măsuri similare.
World Happiness Report, publicat anual cu ocazia Zilei internaționale a fericirii, a desemnat pentru a noua oară consecutiv Finlanda drept cea mai fericită țară din lume. România ocupă locul 34 în clasamentul global din ediția 2026, urcând o poziție față de anul precedent.
