Conform Economistul.ro: Restaurantul viitorului nu va mai fi definit de un anumit tip de bucătărie sau de tehnologii de ultimă oră, ci de capacitatea sa de a crea contexte propice socializării și de a-i face pe oameni să revină. Aceasta este una dintre principalele concluzii desprinse în urma unui hackathon dedicat temei „Restaurantul viitorului”, organizat de Hospitality Culture Institute.
Rolul social al restaurantelor, redefinit
Cinci concepte inovatoare de restaurante au fost dezvoltate de 25 de profesioniști din industria HoReCa și tehnologie. Participanții au explorat schimbările în comportamentul noilor generații de consumatori și provocările actuale ale industriei ospitalității. Soluțiile propuse au variat de la restaurante menite să faciliteze crearea de noi legături sociale, la spații urbane centrate pe elementul focului, experiențe multisenzoriale, călătorii gastronomice tematice și „sufragerii urbane” adaptate generației tinere. Toate aceste concepte converg către o extindere a rolului restaurantului, transformându-l dintr-un simplu loc de servire a mesei într-un spațiu de interacțiune, apartenență și formare de comunități.
Experiența devine pilonul principal
Calitatea preparatelor culinare rămâne esențială, însă experiența oferită clientului capătă o importanță sporită. Atmosfera, interacțiunea socială, designul spațiului, calitatea serviciilor și elementele care încurajează revenirea clienților vor contribui decisiv la succesul unui restaurant. Ideile dezvoltate în cadrul hackathonului includ mese comune facilitate de un „gazdă”, bucătării deschise, experiențe care stimulează toate simțurile, destinații gastronomice cu meniuri schimbătoare și sisteme de fidelizare sau gamificare. Cercetările realizate de Hospitality Culture Institute subliniază că 97% dintre consumatori consideră calitatea preparatelor un criteriu important pentru a reveni, urmată de atmosferă, menționată de 87% dintre respondenți.
Eficiența operațională, o provocare constantă
În ciuda ambiției de a crea experiențe complexe, juriul a pus accent pe capacitatea restaurantelor de a funcționa eficient. Întrebările adresate participanților s-au concentrat pe numărul de funcțiuni operate simultan, dimensiunea spațiilor, rotația meselor, necesarul de personal și costurile asociate elementelor de spectacol. Răspunsul cel mai frecvent întâlnit a fost simplificarea meniurilor, utilizarea inteligentă a ingredientelor în mai multe preparate, operațiuni modulare și lansarea treptată a funcționalităților. De asemenea, s-a constatat că publicul viitorului restaurant este definit mai degrabă de ocazia de consum – cine vine, cu cine vine, cât timp dorește să petreacă, ce nevoie urmărește să satisfacă și cât este dispus să plătească – decât de o anumită categorie de vârstă.
Tehnologia, un suport, nu un scop
Aplicațiile de loialitate, sistemele de gamificare, CRM-ul, proiecțiile, rezervările digitale și formele de automatizare au fost prezente în conceptele dezvoltate, însă tehnologia nu a fost considerată un scop în sine. Rolul său principal este de a facilita operațiunile, de a reduce fricțiunile în interacțiunea cu clientul și de a prelungi relația cu acesta. În acest context, rolul personalului devine și mai important. Gazda, facilitatorul, bucătarul vizibil sau echipa dedicată creării comunității devin elemente definitorii. Serviciile și ritualurile de ospitalitate pot ajunge să fie la fel de importante în diferențierea unui restaurant precum meniul sau designul.
Hackathonul, conceput ca un exercițiu de explorare și prototipare a unor noi modele de ospitalitate, a fost susținut de partenerii bocado.ro, Unilever Food Solutions, Old Team Distribution, Fuchs Condimente România și Photos Photiades Group. Valoarea totală a premiilor acordate a fost de 2.000 de euro.
Sursa: Economistul.ro
