Se estimează că, în perioada 31 ianuarie – 6 februarie 2026, toate speciile de plante de câmp, precum și pomii-viticoli, vor intra în stare de repaus vegetativ pe întreg teritoriul agricol al țării, într-un context meteorologic caracterizat de temperaturi medii diurne mai scăzute decât valorile normale pentru această perioadă. Prognoza agrometeorologică emisă de Administrația Națională de Meteorologie relevă un sezon de iarnă mai rece decât cel obișnuit, ceea ce poate avea implicații importante asupra calendarului agricol și asupra nivelului de pregătire pentru sezonul de primăvară.
Temperaturi mai scăzute decât în mod obișnuit și impactul asupra vegetației
Potrivit specialiștilor ANM, temperaturile medii diurne în această perioadă vor fi cu câteva grade Celsius mai scăzute decât valorile normale pentru sezonul de iarnă, determinând astfel o încetinire a activităților biologice ale plantelor. Această situație, în condițiile unui regim termic mai rece, conduce la menținerea speciilor de câmp într-un stadiu de repaus vegetativ, un proces natural care asigură protecția plantelor împotriva temperaturilor extrem de scăzute și ajută la conservarea resurselor energetice ale plantelor pentru sezonul următor.
Într-un climat mai rece decât cel obișnuit, procesul de repaus este amplificat, iar fermierii trebuie să fie conștienți de această evoluție pentru a adapta gestionarea culturilor. De exemplu, în cazul culturilor viticole, acest interval de repaus contribuie la dezvoltarea de muguri sănătoși și la reducerea riscului ca temperaturile minime extrem de scăzute să afecteze dinamica de vegetație.
Pericolul anumitor fenomene meteorologice extreme în această perioadă
Deși temperaturile mai scăzute sunt obișnuite în timpul iernii, specialiștii avertizează asupra riscurilor generate de eventuale fenomene meteo extreme, precum gerul intens. În contextul actual, condițiile meteorologice mai reci pot accelera procesul de întărire a stratului de gheață pe sol, ceea ce, în anumite cazuri, poate afecta forțat anumite specii de pomi-viticole, mai ales dacă acestea deja au intrat în faza de repaus vegetativ.
Este important ca agricultorii să fie pregătiți și să ia măsuri preventive, precum asigurarea unei protecții suplimentare a plantațiilor vulnerabile, pentru a minimiza efectele negative generate de vremea rece prelungită. În plus, monitorizarea constantă a condițiilor meteorologice devine esențială pentru decizii rapide în ceea ce privește intervențiile tehnice în teren.
Implicații pentru agricultura românească și planificările de sezon
Această perioadă mai rece, cu temperaturi mai mici decât mediile obișnuite pentru ianuarie și februarie, influențează planificarea activităților agricole pentru sezonul următor. Fermierii trebuie să adapteze calendarul de lucrări, să reevalueze stadiul de vegetație al culturilor și să se pregătească pentru eventuale fenomene extreme, cum ar fi gerurile precoce sau perioadele de îngheț, care pot produce daune semnificative plantelor.
În plus, specialiștii recomandă ca verificarea și întreținerea infrastructurii de protecție, precum tunelurile, folia antifrost sau sistemele de irigație, să fie efectuate din timp, pentru a putea interveni rapid dacă situația o cere. În ceea ce privește efectele asupra vinului și culturilor de câmp, specialistii subliniază că menținerea unui interval de repaus caracterizat de temperaturi scăzute ajută la consolidarea mugurilor și la sporirea rezistenței plantelor în fața eventualelor provocări climatice.
Pe termen lung, prognozele indică faptul că, deși această perioadă de temperaturi scăzute poate întârzia anumite lucrări agricole, ea contribuie și la un sezon de primăvară mai stabil, dacă temperaturile se vor normaliza ulterior. Pentru agricultori, adaptarea la aceste condiții și gestionarea eficientă a riscurilor reprezintă principalele priorități, în contextul unei climatic tot mai imprevizibil.
În concluzie, fermierii trebuie să fie atenți la evoluția vremii în perioada următoare și să fie pregătiți pentru orice schimbare, pentru a proteja culturile și pentru a asigura o reluare firească a activităților agricole subsequente.
