Guvernul anunță că 731 de UAT-uri vor fi ferite de impactul reformei administrative
Ministerul Dezvoltării, Călina Attila, a anunțat marți seară, într-o conferință de presă susținută la Guvern, că un număr de 731 de unități administrativ-teritoriale vor fi excluse de la măsurile propuse în cadrul ordonanței privind reforma administrației publice locale. Această decizie vine în contextul unei reforme menite să eficientizeze administrația locală, însă autoritățile doresc să mențină stabilitatea în anumite zone considerate eficiente și „corect gestionate”.
Contextul reformei administrative
Reforma administrației publice locale a fost unul dintre cele mai discutate subiecte ale ultimilor ani în spațiul politic românesc, fiind prezentată drept o necesitate pentru îmbunătățirea sistemului administrativ și pentru reducerea birocrației. Însă, proiectul de ordonanță a stârnit rapid controverse, existând temeri legate de reducerea numărului de primării și de transferul unor atribuții importante către autoritățile centrale sau către alte structuri de nivel inferior.
Ministrul Cseke Attila a explicat, însă, că măsura de excludere a acestor UAT-uri „nu vine ca o sancțiune, ci ca o recunoaștere a faptului că unele unități au gestionat resursele umane și financiare într-un mod exemplar și nu trebuie să fie afectate de măsurile generale”. El a adăugat că decizia de a păstra aceste UAT-uri în afara procesului de reformare a fost luată după o analiză riguroasă, ținând cont de performanța și funcționarea eficientă a administrației locale.
Ce înseamnă cele 731 de UAT-uri pentru reforma administrativă
Numărul de 731 de unități administrativ-teritoriale excluse din procesul de reformare reprezintă aproximativ 15% din totalul unităților din țară. Aceasta înseamnă că aceste UAT-uri vor păstra structurile și funcțiile actuale fără a fi supuse unor reducțiuni sau reorganizări majore, cel puțin în această etapă a reformei.
Specialiștii din domeniu consideră că această decizie poate fi benefică, întrucât le va permite acestor localități să continue activitatea fără perturbări, mai ales în contextul în care administrațiile locale joacă un rol crucial în gestionarea banilor publici, dezvoltarea locală și servicii esențiale pentru cetățeni. În plus, această abordare poate servi ca un model pentru alte localități pentru a-și îmbunătăți modul de gestionare și pentru a demonstra performanță în acest sens.
Impactul asupra poliției locale și a unor secții de primiri din teritoriu
Ministrul Cseke Attila a menționat și faptul că, în cadrul reformei, a fost analizată și situația poliției locale, precum și a altor structuri administrative. Deși nu au fost oferite detalii specifice despre toate ramurile reformei, oficialul a subliniat că eforturile se concentrează asupra păstrării serviciilor esențiale și asupra evitării distrugerii performanței organizațiilor locale eficiente.
„Este important să păstrăm și să sprijinim acele structuri care funcționează bine”, a spus ministrul, adăugând că „în cazul poliției locale, vom analiza fiecare caz pentru a nu afecta siguranța cetățenilor și pentru a nu slăbi prezența și activitatea autorităților de ordine publică la nivel local”.
Perspectiva viitoare
Rezultatul acestei decizii ar putea fi o reformă mai adaptată și mai bine țintită, în care unitățile adminstrative cu performanță ridicată vor avea libertatea de a-și continua activitatea, în timp ce cele cu probleme vor fi supuse unor măsuri de reformare. De asemenea, oficialii anunță că se va lucra în continuare la clarificarea și ajustarea legislației pentru a asigura o implementare echitabilă și eficientă a măsurilor propuse.
În următoarele luni, va fi foarte important ca autoritățile locale, dar și specialiștii în administrație, să monitorizeze impactul acestor măsuri și să propună ajustări acolo unde se vor descoperi probleme. În actualul climat politic, reformarea administrației publice rămâne o temă sensibilă, dar și o nevoie stringenta pentru modernizarea statului român și creșterea calității serviciilor pentru cetățeni.
