Reducerea vârstei de răspundere penală la 13 ani ar putea avea consecințe negative asupra copiilor și a sistemului de justiție din România. Experții consideră că o astfel de măsură poate deschide un cerc vicios al delincvenței, mai ales în contextul în care sistemul românesc de protecție și reabilitare a minorilor care au comis fapte penale este marcat de lipsuri.
Sistemul de protecție și reabilitare a minorilor
În prezent, România dispune de infrastructură minimă pentru gestionarea cazurilor de minori care au comis fapte penale. Există doar patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), destinate minorilor (14-18 ani) față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate. Personalul specializat (psihologi, asistenți sociali, mediatori, pedagogi) în domeniul reintegrării copiilor aflați în conflict cu legea este absolut insuficient.
“Dacă România dorește cu adevărat să prevină fapte absolut inacceptabile, precum uciderea unui copil, atunci atenția politică și resursele trebuie direcționate către serviciile de asistență socială, educație și sănătate mintală pentru copiii vulnerabili ori cu comportamente antisociale, nu spre coduri penale mai rigide”, spun reprezentanții organizației Salvați Copiii România.
Experiențe internaționale
Experiențele internaționale arată că scăderea vârstei răspunderii penale nu contribuie la reducerea faptelor penale comise de adolescenți, dimpotrivă pot exacerba acest fenomen. De exemplu, în Danemarca, reducerea vârstei de răspundere penală de la 15 la 14 ani a condus la o creștere a ratei recidivei la 14 ani. Similar, în Anglia și ara Galilor, reglementările penale care prevăd răspunderea penală a copiilor de 10 ani au fost criticate pentru că nu au redus violența cu arme albe.
Prevenție și modele de succes
În loc de pedeapsă și închisoare, investiția în prevenție, intervenție timpurie și sprijin integrat dovedește eficiență reală în țările avansate. Modele internaționale demonstrează că abordările centrate pe reabilitare și incluziune dau rezultate concrete. De exemplu, Norvegia a transformat sistemul penal într-unul extrem de uman și orientat spre reintegrare, având cel mai mic indice de recidivă din lume. “Principiul Normalității” care presupune ca viața în detenție să semene cât mai mult cu viața de afară, a contribuit la reintrarea cu succes a tinerilor în societate.
