Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a devenit recent centrul unei dezbateri aprinse legate de formarea și distribuția medicilor în țară, după ce ministrul Educației, Ilie Bolojan, a propus măsuri menite să răspundă crizei de personal medical specializat. În cadrul acestor discuții, rectorul universității, Anca Dana Buzoianu, a exprimat, pentru prima dată în mod public, o opinie clară despre această idee, subliniind necesitatea unor politici clare și bine fundamentate în domeniul sănătății și educației.
Propunerea premierului și reorientarea sistemului de formare medicală
Ideea lansată de premierul Bolojan pare, la prima vedere, simplă: absolvenții de medicină care au beneficiat de studii acoperite de stat și au urmat rezidențiat plătit de stat să fie obligați să profeseze o anumită perioadă în România. Argumentul principal al acestei propuneri este acela de a combate deficitul acut de medici în zonele rurale și mai defavorizate ale țării, unde accesul la servicii medicale de calitate devine tot mai dificil din cauza resurselor insuficiente și a numărului redus de specialiști.
În opinia oficială, această măsură ar fi o soluție de impact pentru redistribirea resurselor umane și pentru asigurarea unei acoperiri mai bune a sistemului sanitar. Însă, până acum, lipsa unui dialog constructiv cu reprezentanții universitarilor și ai corpului medical a adâncit controversele, speculațiile și, uneori, reacțiile negative din partea unor societăți civice și profesionale.
Reacția universitarului: nevoia de politici coerente și sustenabilitate
În acest context, rectorul universității clujene a adus în discuție o perspectivă mai elaborată asupra acestei măsuri. Anca Dana Buzoianu a declarat pentru Edupedu.ro că „această propunere este benefică doar dacă este integrată într-un plan coerent de reformare a sistemului medical și învățământului superior”. Ea a subliniat dificultățile și implicațiile unor măsuri de acest gen, în special în ceea ce privește autonomia universitară, motivația tinerilor medici și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului.
„România are nevoie de o strategie clară pentru medical, nu doar de soluții imediate. Trebuie să investim permanent în educație, infrastructură și condiții de lucru pentru medicii tineri, altfel măsurile temporare nu vor avea efectul scontat”, a explicat rectorul universității din Cluj. Acesta a adăugat că primele probleme nu țin în mod exclusiv de finanțare, ci și de percepția asupra profesiei medicale și de calitatea formării.
Provocările și perspectivele reformei în sistemul educațional medical
Criticii acestei inițiative avertizează că obligativitatea de a lucra câțiva ani în țară poate crea dezangajament sau diminuarea motivației tinerilor absolvenți, în condițiile în care balanța între salarii, condiții de muncă și perspective de carieră continuă să fie inechitabilă. Dezbaterea devine astfel una privind echilibrul între interesele sistemului, drepturile tinerilor medici și nevoia de a asigura servicii medicale de calitate pentru populație.
De asemenea, reprezentanții universitarilor solicită o analiză detaliată asupra beneficiilor și riscurilor acestor măsuri, în condițiile în care multe țări au încercat diverse soluții pentru a-și menține personalul medical în zonele defavorizate, fără însă să impună obligativitatea de a lucra în sistem.
De la anunțarea inițiativei, în spațiul public au apărut în dissent și voci din domeniul academic și medical cu privire la necesitatea unor măsuri sustenabile, care să nu afecteze motivația și autonomia absolvenților. În același timp, ministrul Educației a reiterat intenția de a colabora cu universitățile și sindicatele pentru a construi un plan ce să răspundă atât nevoilor de pe termen scurt, cât și celor de dezvoltare durabilă.
În timp ce dezbaterea continuă în zona politică și academică, pandemia de pandemie, criza de personal medical și problemele legate de echitatea în sănătate impulsionează tot mai mult reforme ambitioase. Rămâne de văzut dacă propunerile actuale vor reuși să echilibreze interesele tuturor părților implicate, astfel încât România să poată construi un sistem medical funcțional și motivant pentru toți cei care aleg să-și împlinească vocația în domeniu.
