Economia României a intrat în recesiune tehnică: Ce înseamnă scăderea PIB-ului pentru români
România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele care indică o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru două trimestre consecutive. Într-un an agricol marcat de secetă și o inflație constantă, aceasta devine o realitate îngrijorătoare pentru fiecare român. Potrivit statisticilor, PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, confirmând astfel tendința descendentă începută anterior, cu o reducere de 0,2% în trimestrul III.
„Recesiunea tehnică este un semnal statistic, dar recesiunea propriu-zisă afectează viața de zi cu zi a oamenilor”, a declarat Iulian Stănescu, cercetător în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), pentru Digi24. Oamenii resimt efectele unei scăderi a veniturilor, creșterea prețurilor și un climat economic instabil.
Semnificația recesiunii tehnice
Distincția dintre recesiunea tehnică și cea propriu-zisă este cu atât mai importantă cu cât impactul asupra economiei se poate simți sau nu la nivel de consum. O recesiune tehnică se referă strict la scăderea PIB-ului, dar nu afectează imediat bunăstarea populației. „Întrebarea crucială este dacă acest declin va deveni o recesiune severă, în care oamenii vor simți loviturile economice în buzunare”, subliniază Stănescu.
Scenariile variază. De exemplu, o scădere temporară în urma unui an agricol slab nu conduce neapărat la o criză economică severă. PIB-ul poate rămâne pe creștere anuală, dar cu o stagnare palpabilă. Stănescu avertizează, totuși, că trecerea de la recesiune tehnică la recesiune propriu-zisă depinde de comportamentul consumatorilor și al investitorilor.
Influența factorilor demografici și economici
Conform analizei sociologului, scăderea consumului este principalul factor care duce la diminuarea PIB-ului. De asemenea, România se confruntă cu o îmbătrânire a populației care afectează puterea de cumpărare. Stănescu subliniază, „Imigrația a compensat parțial scăderea populației, dar consumul imigranților este mai redus comparativ cu cel al populației rezidente”.
Această dinamică demografică, corelată cu un model economic bazat pe îndatorare, amplifică dezechilibrele. Datoria publică a crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce ridică întrebări referitoare la sustenabilitatea economică pe termen lung. „Deficitele anuale ridicate vor conduce inevitabil la creșterea costurilor de finanțare, generând riscuri majore”, afirmă Stănescu.
Reacția mediului de afaceri și a populației
Mediul de afaceri este îngrijorat. „Stabilitatea economică este fragilă, iar încrederea consumatorilor scade”, a declarat un reprezentant al unui grup de afaceri din București. Acesta a adăugat că este crucial ca autoritățile să comunice deschis despre starea economiei, pentru a evita panicile care pot accelera declinul.
Pe de altă parte, cetățenii simt deja efectele creșterii inflației și scăderii veniturilor. „La începutul anului, aveam mai mulți bani disponibili, acum facem economii la aproape orice”, a spus Maria, o pensionară din Cluj-Napoca. Situația economică devine astfel o preocupare centrală pentru români, iar viitorul rămâne incert.
Evoluția economiei românești va depinde în mod direct de măsurile pe care autoritățile le vor adopta pentru a stimula consumul și a atrage investiții productive. Miza nu este doar de a ieși din recesiune, ci și de a asigura o creștere economică sustenabilă care să beneficieze întreaga populație.
