Economia României, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în ultimele două trimestre
Economia României a marcat o încetinire dramatică în trimestrul al patrulea al anului 2025, reducându-și atât dinamica anuală, cât și pe cea trimestrială. Conform datelor semnal publicate de Institutul Național de Statistică, produsul intern brut (PIB) s-a comprimat cu 1,9% față de trimestrul anterior, continuând trendul descendent început în trimestrul al treilea, când scăderea fusese de 0,1%. Aceste evoluții sugerează că România se află într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de declin economic.
Cifre alarmante pentru viitorul economic
În întregul an 2025, creșterea PIB a fost de doar 0,6%, în scădere comparativ cu 0,9% în 2024 și 2,3% în 2023. Analizând această tendință, economiștii subliniază faptul că recesiunea tehnică constituie un semnal de alarmă pentru investitori, afaceri și guverne. “Evoluțiile recente necesită ajustări strategice, inclusiv stimulente fiscale și revizuirea bugetelor,” avertizează expertul economic Andrei Popescu.
Pe lângă scăderea PIB, inflația a fost și ea în creștere, depreciind puterea de cumpărare a consumatorilor. Aceasta a fost alimentată de majorările de taxe și de costurile crescute la energie, care au afectat toate segmentele economiei. “Inflația a ajuns aproape de 10%, fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană, iar clienții simt tot mai mult presiunea prețurilor,” a adăugat Popescu.
Impactul asupra sectorului privat și al consumatorilor
Recesiunea are un impact semnificativ asupra sectorului privat, unde vânzările cu amănuntul au scăzut, având în vedere pesimismul consumatorilor. De la începutul anului 2025, încrederea consumatorilor a atins niveluri minime, iar studiile recente arată că majorarea impozitelor a generat un val de neliniște în rândul populației. “Se simte un climat de frică în piață. Consumatorii evită cheltuielile în așteptarea unor condiții mai favorabile,” susține economistul Mariana Ionescu.
În acest context, industria românească a continuat să se confrunte cu dificultăți, având de suferit de pe urma scăderii cererii externe. “Perspectiva pentru industria locală rămâne sumbră. Cererea micșorată și incertitudinile economice globală ne afectează grav,” a adăugat Ionescu. Creditarea s-a restrâns și ea, determinând multe firme să se orienteze spre împrumuturi în valută, căutând astfel un refugiu în fața costurilor ridicate ale împrumuturilor în lei.
Ce opțiuni au autoritățile?
Reacția autorităților este crucială în acest moment. Economiștii sugerează că guvernul ar trebui să implementeze măsuri de stimulare a economiei, inclusiv accelerarea investițiilor cu fonduri europene. “Anul 2026 poate oferi oportunități de recuperare, dar totul depinde de modul în care reacționăm acum,” consideră Popescu.
În timp ce prognozele pentru anul 2026 estimează o accelerare a creșterii economice la circa 2%, mulți analiști sunt sceptici, având în vedere performanțele slabe din trimestrul al patrulea. “Orice estimare optimistă trebuie privită cu precauție. Impactul negativ al recesiunii va influența și începutul noului an,” concluzionează Ionescu.
Economia României traversează, așadar, o perioadă delicată, în care provocările se acumulează. În fața acestor dificultăți, strategia autorităților și reacția sectorului privat vor marca direcția pe care o va lua economia pe termen mediu.
