FMI și Banca Mondială avertizează: Războiul din Iran amenință creșterea economică globală și inflația
Instituțiile financiare internaționale majore, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, trag un semnal de alarmă cu privire la impactul războiului din Iran asupra economiei globale. Oficialii ambelor instituții au anunțat revizuirea în jos a previziunilor de creștere economică și o majorare a estimărilor privind inflația. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt considerate a fi cele mai vulnerabile la aceste schimbări, în special din cauza creșterii prețurilor la energie și a întreruperii lanțurilor de aprovizionare.
Prognoze economice revizuite
Înainte de izbucnirea conflictului iranian la sfârșitul lunii februarie, FMI și Banca Mondială anticipau o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Însă, războiul a generat o serie de șocuri care pun sub semnul întrebării stabilitatea economică. Scenariul de bază al Băncii Mondiale prevede acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, o scădere față de estimarea anterioară de 4%. Un scenariu mai pesimist, în cazul în care conflictul se prelungește, ar putea reduce creșterea la doar 2,6%.
Inflația în aceste țări este prognozată să ajungă la 4,9% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 3%. În scenariul cel mai grav, inflația ar putea atinge 6,7%. În plus, FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută dacă războiul continuă să perturbe livrările de îngrășăminte.
Reacția instituțiilor financiare
FMI și Banca Mondială se confruntă cu presiuni crescute pentru a sprijini țările vulnerabile. Datoriile publice au atins niveluri record, iar bugetele naționale sunt supuse unor presiuni semnificative. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială intenționează să mobilizeze aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză, pe termen scurt, și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă este necesar.
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri ţintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, evitând măsurile ample care ar putea alimenta inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat importanța unei abordări prudente, menționând totodată dificultățile generate de acest „șoc la adresa sistemului”.
Provocările viitoare
Țările se confruntă cu dificila sarcină de a echilibra gestionarea inflației cu stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. În plus, FMI şi Banca Mondială operează într-un context global tensionat, cu tensiuni crescute între Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, și cu dificultăți în coordonarea răspunsurilor globale.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a declarat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare au intrat în criză cu o situație mai dificilă decât în trecut, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Aceasta a subliniat necesitatea ca FMI să reevalueze modul în care sprijină țările vulnerabile, recunoscând că se vor confrunta cu mai multe șocuri globale. Svenstrup a adăugat că țările ar trebui să se angajeze în reforme mai ambițioase pentru a beneficia de sprijin financiar.
În contextul intern, premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan vor trebui să gestioneze efectele acestor evoluții economice globale complexe asupra României.
