Războiul din Iran pune presiune pe stocurile de muniții ale SUA, cu implicații majore
Conflictul declanșat de Statele Unite în Iran a pus o presiune semnificativă pe resursele militare americane, epuizând rapid stocurile de muniții și echipamente. Specialiștii avertizează că refacerea acestor rezerve ar putea dura ani de zile. O astfel de situație ar putea afecta capacitatea SUA de a răspunde eventualelor conflicte viitoare, în special în regiunea asiatică, unde tensiunile sunt deja ridicate.
„Trăim într-o lume a penuriei”, declara J.D. Vance, pe atunci senator, în cadrul unei conferințe de securitate în 2024. El avertiza că Statele Unite nu produc suficiente muniții pentru a susține simultan războaie în Europa de Est, în Orientul Mijlociu și, potențial, în Asia de Est. Războiul din Iran, început de administrația anterioară, a intensificat presiunea asupra forțelor armate americane.
Consumul masiv de muniții, o problemă majoră
Primele zile ale conflictului au demonstrat necesitatea unui volum uriaș de muniții. Estimările arată că în primele patru zile de război au fost folosite peste 5.000 de muniții de diferite tipuri. În primele 16 zile, numărul a crescut la aproximativ 11.000, un ritm comparabil cu primele zile ale bombardamentelor NATO asupra Libiei în 2011.
Problemele majore sunt legate de munițiile specializate, scumpe și rare. În primele șase zile de conflict, au fost lansate peste 1.000 de astfel de muniții. A scăzut în același timp numărul interceptoarelor americane și ale aliaților. În prima săptămână de război, SUA ar fi lansat aproximativ 140 de interceptoare Patriot PAC-3 MSE și peste 150 de interceptoare THAAD, stocuri care erau deja reduse. Refacerea acestor tipuri de muniții ar putea dura ani. Se estimează că înlocuirea munițiilor consumate doar în primele patru zile ar costa între 20 și 26 de miliarde de dolari.
Portavioane suprasolicitate și personal epuizat
Ritmul actual de operațiuni ar putea conduce la perioade în care SUA nu ar putea desfășura portavioane în anumite regiuni ale lumii timp de doi sau trei ani. Marina americană este de asemenea afectată. Dintre cele 11 portavioane mari existente, doar câteva sunt disponibile simultan. Două, USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford, participă la operațiuni, iar USS George H.W. Bush se îndreaptă spre zonă.
Desfășurările prelungite au consecințe pe termen lung. „Este ca și cum ai conduce o mașină cu 320 km/h luni întregi, fără să schimbi uleiul”, spune un fost oficial american din cadrul Pentagonului. Stresul personalului a crescut, la fel și riscul de probleme grave. Planurile Pentagonului de a crește producția de muniții sunt dificil de pus în aplicare.
Congresul nu a aprobat finanțarea necesară, iar lanțul de aprovizionare este complicat. Unele materiale sunt produse de puține companii și necesită timpi mari de livrare. Altele depind de minerale critice controlate de China.
La începutul acestei luni, Pentagonul a anunțat că va investiga cauzele incendiului de la bordul USS Gerald R. Ford.
