Scădere record a natalității în Europa: România sub media Uniunii Europene
Rata totală a fertilității în Uniunea Europeană a atins cel mai scăzut nivel din ultimii șaizeci de ani, potrivit datelor recente. Indicatorul, care măsoară numărul de nașteri vii pe femeie, a scăzut aproape la jumătate în ultimele șase decenii, ajungând la 1,34 în 2024, de la 2,62 în 1964. Scăderea pune sub semnul întrebării evoluția demografică a continentului și ridică semne de întrebare asupra sustenabilității sistemelor sociale.
Franța, lider în natalitate, România sub media europeană
În contextul european, există diferențe semnificative în ceea ce privește rata fertilității. Malta înregistrează cea mai scăzută rată, de 1,01, în timp ce Bulgaria are cea mai ridicată, de 1,72, în cadrul Uniunii Europene. Franța conduce detașat printre marile economii europene, cu o rată de 1,61. Regatul Unit se apropie, cu 1,56, dar datele sunt din 2023. Germania stă puțin peste media europeană, la 1,36. Spania (1,10) și Italia (1,18) au rate extrem de scăzute.
România se situează sub media europeană, cu o rată a fertilității de 1,39. În țările nordice, Islanda (1,56) este în frunte, urmată de Danemarca (1,47), Norvegia (1,45) și Suedia (1,43). Finlanda are o rată mai mică, de 1,25, sub media UE.
Factori multipli influențează scăderea fertilității
Specialiștii subliniază că scăderea fertilității nu este un fenomen izolat la nivel european, ci se înscrie într-o tendință globală. „Ceea ce observăm în UE în ceea ce privește scăderea ratei totale de fertilitate corespunde, în general, previziunilor teoriei tranziției demografice, conform căreia accesul la educație, la metode contraceptive și la o serie de alți factori corelați influențează tendințele de fertilitate”, a declarat un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa.
Printre acești factori se numără accesul la locuințe, costurile asociate creșterii unui copil și posibilitatea de a concilia viața profesională cu cea de familie. Doctorul Julia Hellstrand de la Universitatea din Helsinki a menționat că „idealurile de a nu avea copii au devenit mai comune”.
Analizând evoluția din ultimul deceniu, între 2014 și 2024, Turcia a înregistrat cea mai mare scădere, de 0,69, sau 32%, a ratei fertilității. Mai multe țări au înregistrat scăderi semnificative, inclusiv Finlanda, Lituania, Suedia, Irlanda, Franța, Islanda și Malta. Economiile din sudul Europei, cu rate deja scăzute, se confruntă cu o provocare majoră.
Profesoara Eva Beaujouan de la Universitatea din Viena a remarcat că „standardele de creștere a copiilor au crescut, atât din punct de vedere emoțional, cât și financiar”. În plus, instabilitatea economică și incertitudinea socială au dus la amânarea procreerii.
Preocupările legate de scăderea natalității și de îmbătrânirea populației sunt acute în multe țări europene. Guvernele implementează diverse politici pentru a sprijini familiile, dar impactul acestora pe termen lung rămâne incert.
