Populația Chinei înregistrează a patra scădere consecutivă, un semnal alarmant pentru una dintre cele mai populate țări din lume. Anul trecut, bilanțul nașterilor a fost de doar 7,92 milioane, ceea ce plasează rata natalității la 5,63 la mie, cea mai scăzută din ultimul secol, indicând o tendință îngrijorătoare pentru viitorul demografic al Chinei. Această evoluție ridică întrebări despre sustenabilitatea sistemului economic și social al țării, având în vedere provocările pe care o populație în scădere le poate aduce în următorii ani.
### Emoție și provocări demografice
Scăderea continuă a natalității a devenit un motiv de îngrijorare pentru autoritățile chineze, deja conștiente de impactul unui sistem de control al natalității și al politicii familiilor mici, implementat de decenii. După încheierea politicii unicului copil, care a fost relaxată abia în 2015, numărul de nașteri nu doar că nu a crescut, ci a explorat în continuare valori dezastruoase, scoase în evidență de ultimul an. Experții avertizează că, dacă această tendință va continua, China s-ar putea confrunta cu o scădere rapidă a populației în următoarele decenii, ceea ce va avea consecințe asupra forței de muncă, sistemului de sănătate și asigurărilor sociale.
În plus, populația în vârstă se află deja într-o creștere accelerată, ceea ce pune presiune suplimentară pe resursele statului, dar și pe familii. Măsuri de stimulare a natalității au fost deja lansate, însă rezultatele rămân departe de a satisface nevoile demografice ale țării. În condițiile în care tinerii ezită să aibă mai mulți copii din cauza costurilor ridicate, a stresului cotidian și a presiunii pregătirii pentru carieră, perspectivele pentru o revenire a natalității sunt sumbru-optimiste.
### Cauzele și răspunsurile guvernamentale
Politicile guvernamentale au suferit mai multe modificări în ultimii ani, în încercarea de a inversa această tendință. În 2016, China a permis familiilor să aibă doi copii, urmat de o relaxare la trei în 2021. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au dat rezultatele scontate, iar numărul de nașteri a continuat să scadă. Analiștii observă că principalele obstacole rămân costurile ridicate ale educației și îngrijirii medicale, precum și reformele sociale insuficiente pentru a încuraja creșterea natalității.
De asemenea, contextul economic global, presiunile generate de pandemia de COVID-19 și schimbările culturale din ultimele decenii au redus considerabil apetitul pentru a avea mai mulți copii. În plus, tinerii preferă acum să își construiască cariere solide, să locuiască în orașe mari și să amâne sau chiar să renunțe la ideea de familie numeroasă.
### Implicațiile pe termen mediu și lung
Specialiștii avertizează că, dacă această tendință continuă, China va ajunge într-un punct critic, numărul persoanelor active în forța de muncă urmând să scadă rapid. O astfel de evoluție nu doar că va afecta economia națională, ci va pune probleme majore sistemului de sănătate, în condițiile unei populații tot mai îmbătrânite. La acestea se adaugă dificultățile în menținerea echilibrului social și a sustenabilității sistemelor de pensii și asistență socială.
Recent, oficialii chinezi au început să încerce măsuri mai ample, inclusiv facilități fiscale, sprijin pentru familiile cu copii și campanii de promovare a unei vieți familiale echilibrate. Totuși, impactul lor încă nu se face simțit, iar scepticii consideră că, după atâtea decenii de politici restrictive, schimbarea mentalității și a comportamentului social va necesita timp și eforturi sustinute.
În timp ce China caută soluții pentru a salva un trend descendent dificilat de multiple provocări, e clar că demografia va rămâne, pentru următorii ani, o prioritate majoră în agenda politică și socială a celei mai populate țări din lume. Indicatorii actuali nu lasă loc de optimism, iar experții din domeniul sociologic și economic previzionează o perioadă de încercări și adaptări, cu consecințe de amploare atât pentru China, cât și pentru întregul sistem mondial.
