Încălzirea globală a intrat într-o fază accelerată, cu efecte vizibile la scară planetară, potrivit Raportului Global Climate Highlights 2025. Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald din istoria măsurătorilor moderne, cu o temperatură medie globală de 14,97°C, adică 1,47°C peste nivelul preindustrial.
### Tendința de fond
Climatologul Bogdan Antonescu atrage atenția că cel mai important semnal nu este un record anual, ci tendința de fond, care arată că, pentru prima dată în perioada instrumentală, media temperaturilor globale pe trei ani consecutivi a depășit pragul de 1,5°C stabilit de Acordul de la Paris. “Dacă acest ritm continuă, temperatura medie globală va trece permanent de 1,5°C până în 2030, mult mai repede decât se anticipa”, afirmă Antonescu. Datele arată că ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată la nivel global, iar șase luni din 2025 au avut temperaturi medii globale peste +1,5°C față de nivelul preindustrial.
### Oceane fierbinți și poli încălziți
Deși anul 2025 nu a fost dominat de un episod puternic de El Niño, temperatura medie a suprafeței oceanelor din afara regiunilor polare a rămas extrem de ridicată. Această acumulare de căldură în oceane amplifică furtunile, valurile de căldură, secetele și perturbă ecosistemele marine, cu efecte economice și sociale în lanț. În plus, regiunile polare se încălzesc deosebit de rapid, ceea ce explică degradarea accelerată a gheții marine. În februarie 2025, suprafața combinată a gheții marine din Arctica și Antarctica a atins cel mai scăzut nivel de la începutul observațiilor satelitare.
### Extinderea stresului termic
Aproape 50% din suprafața terestră globală a înregistrat în 2025 un număr peste medie de zile cu temperatură resimțită de cel puțin 32°C. Europa Centrală și de Est, inclusiv România, se numără printre regiunile afectate de mai multe episoade de căldură extremă și mai puține zile cu frig sever. Organizația Mondială a Sănătății indică stresul termic drept principala cauză de mortalitate asociată fenomenelor meteorologice extreme, depășind inundațiile și furtunile. “Acest nou context de încălzire accelerată cuplată cu creșterea temperaturilor, extinderea stresului termic, recordurile negative ale gheții marine și încălzirea oceanelor reflectă intensificarea riscurilor climatice la scară globală, cu impact sistemic asupra mediului natural și asupra societăților umane”, afirmă climatologul Bogdan Antonescu. “Datele sunt clare și sunt clare de mult timp. Acum alegerea ne aparține: acționăm sau rămânem spectatori?”, întreabă el. Estimările arată că nivelul actual al încălzirii globale pe termen lung este de aproximativ +1,4°C față de perioada preindustrială, iar pragul de +1,5°C ar putea fi depășit permanent în jurul anului 2029–2030, ceea ce subliniază necesitatea urgentă a acțiunilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și atenuarea schimbărilor climatice.
