Raluca Turcan, deputat liberală și fost ministru al Muncii, anunță intenția de a modifica legislația privind responsabilizarea judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR), în contextul critici tot mai acerbe la adresa acestei instanțe, suspectată de influențe politice și de lipsă de responsabilitate în deciziile sale. La momentul actual, proiectele legislative vizând sancționarea absențelor nemotivate ale judecătorilor CCR de la ședințe sunt în dezbatere, dar reprezentanta PNL vrea să aducă clarificări fundamentale legate de răspunderea individuală a magistraților Curții.
Știrea vine pe fondul tensiunilor create de unele decizii controversate ale CCR, considerate de opoziție și de opinia publică ca fiind favorabile unor interese politice sau eludând proceduri legale. În această situație, Raluca Turcan susține că „judecătorii CCR să răspundă individual, financiar, pentru prejudiciul creat statului român”, o declarație ce deschide un nou capitol în lupta pentru mai multă responsabilitate în sistemul judiciar.
Schimbare în legislație pentru responsabilitatea judecătorilor CCR
Propunerea Ralucăi Turcan vizează modificarea unor prevederi existente sau introducerea unor elemente noi în legislație, astfel încât să se poată stabili cu exactitate o răspundere materială pentru deciziile sau absențele judecătorilor CCR. În prezent, judecătorii acestei instituții se bucură de anumite protecții legale și imunități, iar responsabilitatea dispersează în general între membrii Curții, fără o responsabilizare individualizată pentru prejudiciul adus statului.
De altfel, în ultimii ani, deciziile controversate ale CCR, cum ar fi cele legate de revocarea fostului procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, sau alte chestiuni de ordin constituțional, au stârnit critici privind influența politică asupra instanței supreme. În această situație, susținătorii modificărilor argumentează că este necesar un mecanism clar, transparent, pentru a sancționa judecătorii care, din neglijență sau intenție, provoacă prejudicii statului român.
Contextul legislativ și poziția opoziției
Dezbaterea privind responsabilitatea judecătorilor CCR nu este una nouă, dar a căpătat o levieră politică în ultima perioadă, fiind exploatată atât pentru a legitima marile reforme, cât și pentru a justifica critici dure la adresa actualei conduceri a Curții. Partidele din opoziție atrag atenția asupra faptului că astfel de măsuri ar putea fi folosite și în scopuri politice, pentru a neglija independența justiției și pentru a controla deciziile acesteia.
În plus, experții juridici atrag atenția că responsabilizarea individuală a judecătorilor de la CCR trebuie realizată cu foarte multă precauție pentru a nu afecta independența magistraților și pentru a evita abuzurile în aplicarea acestor sancțiuni. Totodată, se subliniază că orice intervenție legislativă trebuie să fie echilibrată și să respecte principiile constituționale.
Perspective și reacții în sistem
Reacțiile din cadrul sistemului judiciar și politic sunt diverse. Unii lideri politici și oficiali din sistemul de justiție salută inițiativa Ralucăi Turcan, considerând că astfel se pot idențifica și sancționa abaterile flagrante sau grave ale magistraților Curții. Alții, însă, avertizează asupra riscului ca astfel de măsuri să devină un instrument de influență politică asupra unei instituții menite să fie imparțială și independentă.
Deocamdată, proiectul legislativ este în faza de consultare și dezbatere, urmând să fie elaborat și supus aprobării în Parlament. Rămâne de văzut dacă inițiativa va trece de filtrele legislative și dacă va fi adoptată într-un climat în care dezbaterile despre responsabilitatea judiciară sunt mai inteligente și mai adaptate la realitățile sistemului judiciar românesc.
În tot acest context, provocarea rămâne aceea de a găsi o formulă echilibrată care să protejeze statul, dar și să păstreze independența judecătorilor, astfel încât justiția să funcționeze corect și responsabil, fără a fi supusă presiunilor externe. Lucrurile vor fi clarifyative în următoarele luni, pe măsură ce propunerile legislative vor trece de negocieri și vor ajunge în fața Legislativului, într-un moment în care discuțiile despre reforma sistemului de justiție rămân intense și extrem de relevante pentru parcursul democratic al țării.
