Rafila: Decizia de a nu cumpăra vaccinuri anti-COVID a fost corectă
România riscă să plătească peste 3 miliarde de lei către Pfizer și să preia aproape 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, în urma unei decizii a Tribunalului de Primă Instanță Francofon din Bruxelles. Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a reacționat la această veste, susținând că decizia de a nu mai achiziționa aceste doze a fost una justificată, pentru a evita blocarea bugetului și risipa de resurse. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
Argumentele lui Rafila după verdictul din Belgia
Alexandru Rafila a explicat că, la momentul respectiv, capacitatea de stocare a României era depășită, iar cererea pentru vaccinare în scădere. „Ar fi fost profund greșit să blocăm bugetul sănătății în stocuri inutile, care ulterior ar fi fost distruse, doar pentru a acoperi erori din trecut”, a declarat fostul ministru. El a subliniat că ministerul se confrunta deja cu depozite pline cu milioane de doze expirate și un angajament suplimentar de achiziție. Rafila a menționat că au existat negocieri cu Pfizer și cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a găsi o soluție, dar fără succes.
Fostul ministru USR al Sănătății, Vlad Voiculescu, a exprimat o opinie diferită, susținând că fostul premier Florin Cîțu a fost cel care a decis achizițiile de vaccinuri în 2021, iar Rafila a semnat, ulterior, fișa de comandă. Potrivit lui Rafila, dacă ar fi acceptat achiziția dozelor, „România nu ar fi avut capacitatea de stocare, iar costurile suplimentare pentru distrugerea vaccinurilor ar fi crescut semnificativ nota de plată”.
Contextul deciziilor legate de vaccinuri
Rafila a amintit de eforturile depuse pentru a limita efectele situației, inclusiv vânzarea de doze către alte state și donații. De asemenea, a precizat că mai multe țări se confruntau cu probleme similare. Fostul ministru a accentuat că a acționat pentru a apăra interesele României, subliniind că „banii românilor trebuie să se regăsească în spitale, în servicii medicale și în infrastructură, nu în facturi fără utilitate”. În paralel, a menționat investițiile în sistemul sanitar, inclusiv modernizarea spitalelor și dezvoltarea programelor de screening. Ministerul Sănătății nu a comentat încă oficial decizia instanței.
