Conform G4Media: PSD, ferm pe poziție privind legea hidrocentralelor în arii protejate
Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii, dar PSD nu cedează
Președintele PSD, Sorin GRINDEANU, a anunțat joi că partidul său nu își va schimba poziția față de legea care permite continuarea unor proiecte hidroenergetice în arii naturale protejate. Decizia vine după ce președintele Klaus Iohannis a trimis actul normativ înapoi în Parlament pentru reexaminare. Liderul social-democrat a invocat inclusiv faptul că legea a trecut deja de controlul Curții Constituționale.
„Să știți că ne vom păstra punctul de vedere pe legea cu hidrocentralele, adică nu ne modificăm și o considerăm în forma asta a fi bună, mai ales că a trecut și de controlul constituțional, a trecut și de CCR”, a declarat GRINDEANU, citat de MEDIAFAX, răspunzând la întrebări despre decizia șefului statului. Liderul PSD a reiterat ulterior că poziția partidului rămâne neschimbată.
Președintele cere clarificări și garanții suplimentare
Declarațiile lui GRINDEANU survin la o zi după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea legii, care vizează modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru a permite continuarea unor proiecte hidroenergetice demarate înainte de 29 iunie 2007. Șeful statului a cerut reanalizarea necesității și justificării derogării, introducerea unor verificări privind viabilitatea proiectelor și garanții suplimentare de mediu.
Legea în discuție permite Ministerului Mediului, la solicitarea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate și să excludă anumite suprafețe din acestea, în condițiile în care la data specificată existau proiecte hidroenergetice aprobate prin acte normative și lucrările fuseseră deja începute. Astfel, actul normativ creează o procedură specială pentru continuarea hidrocentralelor începute înainte ca terenurile respective să beneficieze de un regim mai strict de protecție.
CCR a respins anterior contestația prezidențială
Președintele Klaus Iohannis contestase anterior legea la Curtea Constituțională. CCR a decis, însă, pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția formulată de președinte. Curtea a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile aduse. Decizia CCR, nr. 735/2026, a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august. După publicarea deciziei CCR, senatorul PSD Daniel ZAMFIR, un susținător al legii, anunțase că aceasta se apropie de intrarea în vigoare. Cu toate acestea, președintele a optat pentru procedura cererii de reexaminare, trimițând legea înapoi Parlamentului pe 12 august.
Administrația Prezidențială a semnalat, printre altele, lipsa unor criterii clare pentru verificarea fezabilității tehnice, a rentabilității economice și a justificării energetice a proiectelor hidroenergetice aprobate în urmă cu decenii. Președintele cere verificarea stadiului lucrărilor, a costurilor de finalizare, a termenelor, a cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă, precum și a raportului dintre beneficiul energetic și impactul asupra mediului. O altă solicitare importantă vizează rețeaua Natura 2000. În timp ce CCR a interpretat mecanismul legii ca fiind aplicabil ariilor naturale protejate de interes național, nu siturilor Natura 2000, Președinția cere ca această excludere să fie stipulată explicit în lege, mai ales în situațiile de suprapunere a suprafețelor. Administrația Prezidențială solicită, de asemenea, garanții suplimentare privind studiile și avizele de mediu și o reanalizare a excepțiilor acordate lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților energetice existente în zone protejate.
Printre proiectele hidroenergetice aflate în centrul disputei se numără Răstolița, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, Islaz și Cerna-Belareca. Unele dintre acestea beneficiază deja de un regim special stabilit prin OUG 175/2022.
Sursa: G4Media
