Inițiativă legislativă controversată: Parlamentari cer abrogarea legilor care interzic simbolurile fasciste și negarea Holocaustului
Un grup format din parlamentari AUR, SOS, POT și neafiliați au depus o propunere legislativă care vizează abrogarea unor acte normative ce interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de genocid, contra umanității și de război. Inițiativa legislativă, care a fost publicată pe site-ul Senatului, a stârnit deja reacții aprinse și ridică semne de întrebare cu privire la direcția în care se îndreaptă dezbaterea publică pe teme sensibile.
Propunerea legislativă prevede abrogarea mai multor legi, inclusiv Legea nr. 107/2006, OUG nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, Legea nr. 157/2018 și Legea nr. 241/2025. Argumentele invocate de inițiatori se concentrează pe presupusa încălcare a unor articole din Constituție, precum drepturile și libertățile individuale, apărarea intereselor naționale și principiul nediscriminării. Documentul afirmă că aceste legi ar împiedica „libertățile naturale” și ar favoriza o singură etnie, încălcând astfel principiile constituționale.
Impactul potențial al abrogării OUG 31/2002
Ordonanța de Urgență 31/2002, care ar urma să fie abrogată, reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. De asemenea, OUG 31/2002 interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de genocid, contra umanității și de război, precum și negarea Holocaustului. Abrogarea acestei ordonanțe ar putea avea consecințe grave, inclusiv legalizarea negării Holocaustului și posibilitatea de a face apologia criminalilor de război.
Potrivit documentului propus, OUG 31/2002 și Legea 241/2025 au fost contestate deja la Curtea Constituțională, care a respins contestațiile. Articolul 6 din OUG 31/2002 prevede o pedeapsă cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru negarea Holocaustului.
Reacții și perspective
Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, a reacționat la această inițiativă legislativă, exprimându-și îngrijorarea. „În configurația actuală a Parlamentului României această propunere nu are nici o șansă. În același timp, citesc acest proiect legislativ ca pe un avertisment. Dacă partidele proeuropene și democrate nu își asumă cu maturitate guvernarea pot genera terenul fertil pentru ca în 2028 extrema dreaptă să devină un actor politic de prim rang. Iar această propunere legislativă va ajunge realitate.”, a declarat acesta, adăugând că ar putea fi un semnal al unei posibile „tranziții inverse spre 1989”.
Propunerea legislativă a fost semnată de un număr semnificativ de parlamentari din diferite partide, inclusiv AUR, SOS, POT și neafiliați, lista nominală fiind publicată în documentul oficial.
În prezent, inițiativa legislativă se află în dezbatere publică și urmează să fie analizată de comisiile parlamentare competente.
