Contraste flagrante în șantierul feroviar Cluj-Oradea: imagini spectaculoase din dronă dezvăluie blocajul în teren
În vreme ce fotografiile realizate din dronă arată un peisaj impresionant și plin de avânt, realitatea de pe șantierul lotului 3 al magistralei feroviare Cluj-Napoca – Oradea, între Poieni și Aleșd, se dovedește a fi complet diferită. În ciuda imaginilor spectaculoase care celebrează dar și surprind progresul tehnologic, situația efectivă a proiectului de infrastructură pare să fie blocată și încremenită în zeci de documente și decizii administrative.
Progres aparent în imagini, stagnare în realitate
Imaginile realizate de drone arată un șantier cu activitate aparent intensă, teren pregătit și structuri care înaintează într-un ritm perceput drept promițător. Însă, realitatea oficială este mult mai sumbra. La aproape doi ani de la termenul estimat în decembrie 2023, oficialii CFR și cei din cadrul proiectului transmise o estimare optimistă pentru finalizarea lucrărilor, dar lipsa mișcărilor concrete în teren trădează un blocaj acut.
Asociația Pro Infrastructură, un organism dedicat monitorizării și promovării proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară din România, a semnalat recent un contrast izbitor între imagini și realitate. Într-un comunicat, aceștia au evidențiat că, deși pe imagini se vede un șantier în plină activitate, în teren lucrările sunt aproape inanimate, în stare de incertitudine administrativă și birocratică.
Procese și hârtii: obstacolul major al proiectului
Potrivit surselor apropiate de proiect, întârzierea majoră și stagnarea în derulare sunt cauzate de blocaje administrative și întârzieri în obținerea autorizațiilor, precum și de dificultățile birocratice în gestionarea financiară. La 52,74 km de cale ferată, progresul fizic este unul lipsit de vizibilitate și se sprijină în mare măsură pe rapoartele oficiale, care, până în prezent, dau speranțe de finalizare în termen, dar fără certitudine asupra respectării acestor termene.
Deși oficialii afirmă că proiectul este încă pe drumul cel bun, multe probleme legate de suplimentarea fondurilor și de clarificarea aspectelor legale continuă să pună în pericol finalizarea acestei infrastructuri strategice. În plus, la nivel local și național, lipsa transparenței și comunicării clare a stadiului proiectului adâncesc nemulțumirile și îngrijorările operatorilor de transport și comunităților din zonele afectate.
Importanța și contextul proiectului
Construirea tronsonului Poieni–Aleșd face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a rețelei feroviare din România, menit să reducă timpul de călătorie și să crească siguranța și confortul pasagerilor și marilor fluxuri de marfă. Conectarea Clujului și Oradiei printr-o cale ferată modernizată reprezintă o prioritate strategică pentru regiune, dar și pentru întreaga economie națională, având în vedere potențialul de dezvoltare urbană și industrială a celor două orașe.
Din păcate, exemplele recente de întârzieri și de blocaje administrative nu sunt singulare în peisajul infrastructurii românești, amplificând îngrijorarea experților cu privire la capacitatea de implementare a proiectelor majore de infrastructură în condițiile actuale de birocratie și lipsă de predictibilitate.
Perspectiva viitoare: între speranță și incertitudine
Deși imaginile din dronă continuă să insufle un sentiment de optimism vizual, realitatea de la sol spune cu totul altă poveste: cea a unui proiect de amploare, aproape imobilizat de un labirint de formalități administrative. La final de 2025, dată oficială de finalizare anunțată de către CFR, rămâne încă o țintă ambițioasă, având în vedere blocajele actuale.
Autoritățile și constructorii promovează în continuare ideea că, odată rezolvate aceste probleme, șantierul va accelera și va ajunge în stadiul de finalizare. Însă, până atunci, diferența între imaginile spectaculoase și realitatea pasivă din teren rămâne o dilemă sfâșietoare pentru toți cei implicați, dar mai ales pentru cetățenii care așteaptă cu nerăbdare o infrastructură modernizată, capabilă să susțină dezvoltarea durabilă a unei regiuni vitală pentru economia țării.
