Proiect de fracturare hidraulică din Ungaria, risc major pentru România, avertizează ONG-urile

Asociația Bankwatch România, alături de alte organizații dedicate protecției mediului, lansează avertismente serioase privind riscurile aduse de proiectul de fracturare hidraulică propus în Ungaria, în regiunea Békés, aproape de orașul Sarkad. Inițiativa, denumită Corvinus Nyékpuszta, a stârnit controverse accentuate în rândul ecologiștilor și al localiștilor, care susțin că avantajele economice promiționate de autoritățile maghiare pot ascunde riscuri majore pentru mediu și sănătate publică.

### Pericolele neevaluate ale fracturării hidraulice

În centrul îngrijorărilor se află tehnologia fracturării hidraulice, o metodă controversată folosită pentru extracția de resurse, în special gaz sau petrol, prin spargerea profundă a rocilor subterane. Acest proces presupune injectarea unei cantități mari de apă, spețată cu substanțe chimice, sub presiune, pentru a elibera resursele ascunse. Deși considerată eficientă din punct de vedere economic, tehnologia a fost condamnată de numeroase ori pentru potențialele efecte devastatoare asupra mediului.

„Proiectul din Ungaria nu a fost suficient de evaluat din punct de vedere seismologic, al riscurilor de contaminare a apelor subterane sau al impactului asupra climatului”, avertizează reprezentanții organizației ecologice, care solicită autorităților maghiare să fie mult mai transparenți și riguroși în evaluări. Aceștia precizează că, până în prezent, nu au fost publicate suficiente studii independente care să certifice siguranța proiectului.

### Amenințări pentru resursele de apă și stabilitatea geologică

Inițiativa vizează și un alt aspect sensibil: potențiala contaminare a apelor subterane, un fenomen învățat adesea cu efecte devastatoare asupra comunităților locale. În regiunea Békés, care se bazează în mare parte pe agricultură și resurse de apă potabilă, riscul de poluare devine o problemă de sănătate publică.

„Apele subterane din zonă sunt deja supuse presiunilor, iar orice contaminare ar putea avea consecințe grave pentru resursele de apă ale comunităților locale și pentru ecosisteme”, explică specialiștii. În plus, există temeri legate de activitatea seismică indusă de fracturare, proces care, în anumite cazuri, a fost asociat cu creșterea frecvenței evenimentelor seismice în alte regiuni ale lumii.

În contextul în care riscurile nu sunt încă pe deplin înțelese, organizațiile critică faptul că planurile pentru fracturare în această zonă au fost avizate și avansate fără o evaluare de impact seriosă, care să includă opiniile comunităților locale și experții independenți. Aceasta ridică semne de întrebare legate de transparența procesului decizional și de angajamentul autorităților maghiare față de protecția mediului și sănătății.

### Climatul politic și viitorul proiectului

Reacția opiniei publice din Ungaria – precum și cea a mediilor ecologice internaționale – a fost una de alarmă, în contextul în care scepticismul față de tehnologiile de fracturare hidraulică a crescut considerabil în ultimii ani după numeroase povești despre contaminări, cutremure și degradarea mediului. În plus, Odiseea legislativă și politică a Ungariei în domeniu nu pare să pună accent pe o reglementare strictă a acestor activități, ceea ce accentuează îngrijorările legate de vulnerabilitatea ecologică a regiunii.

De partea cealaltă, autoritățile maghiare afirmă că proiectul se află încă în faza de evaluare și că vor fi respectate toate procedurile legale și de mediu, dar criticii susțin că sunt necesare constrângeri mai ferme pentru a evita un impact negativ pe termen lung.

În prezent, organizațiile ecologice și comunitățile locale continuă să își exprime preocuparea și să solicite o reevaluare aprofundată a proiectului, precum și transparență în procesul decizional. În același timp, sondajele arată că majoritatea populației din zonă preferă să păstreze resursele naturale intacte, accentuând nevoia de alternative sustenabile pentru dezvoltarea economică.

Viitorul proiectului Corvinus Nyékpuszta depinde acum de deciziile politicienilor și de volumul de informații și garanții oferite publicului. Într-un climat european tot mai sensibil față de riscurile exploatărilor de resurse, riscul ca inițiativa maghiară să devină un exemplu de gestionare trasparentă și responsabilă sau, dimpotrivă, un caz de reguli încălcate, rămâne încă deschis.

Ioana Radu

Autor

Lasa un comentariu